Numele băncilor nu au fost făcute publice până acum, nici faptul că unii clienți au pierdut bani. Teoretic, aceștia ar fi trebuit să fie despăgubiți de către băncile în cauză, însă nu se știe dacă acest lucru s-a întâmplat, în condițiile în care nimic nu a fost făcut public.
În august 2015, Serviciul Român de Informații (SRI) anunța că virusul Tinba v3, special configurat pentru a ataca piața bancară românească, se află în atenția sa.
”Niciuna dintre cele 12 bănci nu a recunoscut că a fost atacată”, a completat oficialul IBM.
Responsabilii gigantului IT au spus că băncile nu au pățit nimic, dar au fost cazuri de clienți care au fost afectați.
”Limba română este o limbă latină, așa că este mai ușor să scrii cod-sursă decât dacă ai scrie în finlandeză, de exemplu”, a punctat Rácz.
Hackerii îți vor pensia
Conform oficialului IBM, trendul este de trecere a atacurilor dinspre bănci spre companii, fiind vizate în special baze de date medicale și atacarea fondurilor de pensii.
De asemenea, trendul este de creștere a investițiilor companiilor în securitatea informatică, pe măsură ce conștientizează importanța acestora. ”Dacă întrebi pe cineva care sunt activele cele mai importante, unii ar spune că sunt clădirile. Dar acestea pot fi înlocuite. Cele mai importante sunt datele”, spune și Ron Keren, șeful IBM România.
Pierderi globale de 8.000 de miliarde de dolari
Potrivit unui studiu realizat de către IBM Security, în anul 2020, pierderile cauzate de atacurile informatice la nivel global vor ajunge la 8.000 de miliarde de dolari. Această sumă include atât costul aparaturii distruse sau al datelor pierdute, cât și sumele cheltuite cu despăgubirea clienților, amenzile primite de autorități sau scăderea prețului acțiunilor pe bursă pentru companiile respective ori deprecierea activelor.
Studiul mai arată că în 2020 vor fi conectate la internet peste 20,8 miliarde de obiecte, de trei ori mai mult decât întreaga populație a planetei, fiind vorba de gadgeturi inteligente, smartphone-uri, calculatoare, senzori de aviație sau chiar fabrici. Este vorba de așa-numitul ”internet of things” (internetul lucrurilor – n.r.), când aproape totul va deveni ”inteligent”, digitalizat și legat la internet.
Problema o constituie faptul că aceste obiecte legate la internet trebuie la rândul lor protejate de infractorii cibernetici.
IBM mai notează că, în 2020, cinci miliarde de seturi de date vor fi furate, iar până în 2022 va exista un deficit de 1,8 milioane de experți în securitate.
”Cifrele arată că, până acum, toate companiile lumii fie au fost deja atacate, fie vor fi în perioada următoare”, a glumit György Rácz.
Studiul arată că în 47% dintre cazuri problemele sunt provocate de atacuri informatice, 28% sunt probleme de configurare greșită a sistemelor, iar 25% sunt cauzate de erori umane.
Sfaturi pentru utilizatori și companii
Astfel, utilizatorii sunt rugați să nu completeze date de logare sau formulare online decât atunci când sunt autentice, în vreme ce companiile trebuie să își modernizeze sistemele informatice și soluțiile de securitate.
Potrivit lui Ron Keren, șeful IBM România, companiile nu sunt pregătite pentru hackerirea datelor de către infractorii cibernetici. ”Este ca și cum ai avea un Porsche și nu ai avea grijă de chei”, spune acesta.
Oficialul a mai spus că IBM Security monitorizează zilnic 35 de miliarde de evenimente informatice pentru 17.500 de clienți la nivel global.
Atacurile informatice, tot mai puternice
Atacurile informatice devin tot mai puternice în ultima perioadă și tot mai multe companii au căzut pradă acestora.
Recent, Uber a recunoscut că hackerii au accesat datele personale a 57 de milioane de utilizatori și șoferi ai companiei, în vreme ce Yahoo anunța în luna octombrie că toate cele 3 miliarde de conturi ale utilizatorilor au fost sparte în 2013.
De asemenea, în vara acestui an au avut loc atacurile informatice WannaCry și Petya, care scos din funcțiune calculatoarele mai multor zeci de mii de companii din întreaga lume și au blocat inclusiv producția la anumite fabrici și uzine.
Citește și:
Cea mai dragă mașină a Regelui Mihai. Părăsită într-o parcare din Drumul Taberei, a ajuns prin Grecia și e evaluată la un milion de dolari