Realitatea de dincolo de controversa în jurul legii inițiate de USR. Am fost într-un centru unde 16 tineri se luptă, oră de oră, să scape de dependența de droguri

Sunt într-un centru privat, care contrastează puternic cu spitalele de neuropsihiatrie prin care au umblat înainte, când se aflau în grija statului. Aici vor petrece un an. Şi aici au toate şansele să se recupereze.

Miercuri, proiectul USR privind interzicerea etnobotanicelor a fost adoptat, provocând valuri de ură din partea multora care se opun înăspririi pedepselor pentru consumatori. Faptul că legea nu prevedea pedepse crescute pentru utilizatori, ci doar pentru traficanţi, a trecut neobservat în furtuna mediatică din jurul legii.

De exemplu, legea dublează pedepsele pentru traficanţi dacă în urma acţiunilor lor au murit oameni. Ei ar face acum până la 25 de ani de închisoare.

Libertatea a mers însă în spatele acestei controverse, pentru a vorbi direct cu cei afectaţi de aceste droguri, în special de etnobotanice. Cei pentru care legea a și fost iniţiată.

„Sunt cele mai nenorocite droguri posibile”

În momentul de faţă, vânzarea etnobotanicelor este ilegală, dar reputaţia lor a rămas aceea de „legale”, ceea ce îi atrage pe mulţi către ele. Există această preconcepţie că, dacă sunt „legale”, nu pot fi atât de periculoase.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

„Sunt cele mai nenorocite droguri posibile”, ne spune Cătălin Baciu, directorul centrului Teen Challenge. Lucrează de ani de zile cu tineri dependenţi de droguri.

N-am văzut o substanţă mai periculoasă ca legalele. Dacă acum 20 de ani ei se apucau fie de marijuana, apoi de heroină, fumată, apoi injectabilă, puteau fi dependenţi normali, ca să spun aşa, 10-15 ani fără probleme, chiar dacă sufereau. Însă ceea ce i-a distrus repede şi profund au fost legalele.

Cătălin Baciu, directorul centrului Teen Challenge:

Aceste aşa-zis „legale” sunt produse chimice, pe bază de substanţe cu efecte psihoactive. Lista acestor substanţe interzise este cuprinsă într-o lege, dar actualizarea ei se face extraordinar de greu.

Legea iniţiată de deputatul USR Lavinia Cosma vine să rezolve, parţial, această problemă. Lista va fi actualizată obligatoriu la fiecare 6 luni şi procesul va fi mult mai simplu decât până acum.

„Nu există liceu fără consumatori”

„Dacă întrebăm directori de şcoli, reprezentanţi din Guvern, mulţi o să spună că problema nu e atât de mare, de ce ne panicăm, că nu avem o problemă foarte mare. Asta vine şi dintr-o experienţă personală a oamenilor, că nu-i afectează, n-au simţit-o”, spune Lavinia Cosma.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

De când s-a apucat să lucreze la această lege, a bătut mai multe şcoli şi licee.

„Au venit la mine părinţi disperaţi, pentru că nu ştiu ce să facă cu copiii lor”, spune ea.

Consumul de droguri de risc este scump. Cei care consumă heroină pot ajunge şi la 200 de lei pe zi. Etnobotanicele se vând însă şi cu 20 de lei, ceea ce a făcut ca fenomenul să ia amploare inclusiv printre copiii de liceu şi chiar şi cei de şcoală generală.

„Până acum nu am întâlnit liceu în care să nu existe un consumator de droguri. Mai nou, în şcoli generale sunt consumatori de droguri”, spune Cătălin Baciu.

Deşi consumul de etnobotanice este deosebit de periculos, iar mulţi consumatori ajung direct la Urgenţe, reglementarea fenomenului a trenat.

„Avem o meteahnă de a băga gunoiul sub preş. Decât să rezolvăm problema, o amânăm. Din diferite motive. Unii sunt în nişte funcţii în care nu au ce căuta şi nu reacţionează, să nu îi certe şefii sau să nu dea prost în statistică. Asta e o chestiune care sufocă instituţiile”, spune iniţiatorul proiectului.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

„Drogul nu se gândeşte la destinul tău”

Există tendinţa de a considera că dependenţii de droguri sunt oameni cumva de la marginea societăţii. Cei fără educaţie, cei fără ambiţie, cei pe care părinţii nu i-au crescut cum trebuie.

„Părinţii spun că ei se ocupă de copilul lor şi nu are cum să li se întâmple lor. Surpriză: drogul nu te întreabă nici cine-i mama, nici cine-i tata. Drogul nu stă să se gândească la destinul copilului tău”, spune Lavinia Cosma.

Asta face ca spitalele şi centrele de recuperare să fie pline de oameni de toate felurile. La centrul de lângă Bucureşti am întâlnit un avocat, care a terminat Dreptul şi Conservatorul, şi care profesa drogat, dar şi un adolescent care a trebuit să renunţe la şcoală din cauza dependenţei.

Însă, ei nu sunt cauze pierdute.

„Omul nu este făcut doar din dependenţă”

„Omul este făcut din atât de multe aspecte, de la partea fizică, emoţională, educaţională, spirituală. În momentul în care abordezi doar o singură problemă, celelalte lucruri nerezolvate, care au declanşat dependenţa, o s-o declanşeze din nou”, ne explică directorul Teen Challenge.

Asta este abordarea care i-a făcut pe cei de aici ca, de-a lungul anilor, să trateze cu succes zeci de tineri. Ei stau un an întreg în acest centru, o comunitate care îi învaţă să fie din nou responsabili pentru ei înşişi.

„Înveţi să te cerţi, s-o faci frumos, să fii îngăduitor, să-i ajuţi pe ceilalţi. Una din caracteristicile principale ale unui dependent este egoismul. Totul se învârte în jurul lor. De-a lungul anilor, au făcut un singur lucru: s-au concentrat pe doză, pe banii de care aveau nevoie să-şi ia doza de zi cu zi. Aici îi învăţăm să trăiască un altfel de viaţă”.

Mulţi au început acum 10 ani pe droguri „grele”, precum heroina, şi au dus dependenţa asta până au dat de „legale”. În câteva luni, erau în spital. De obicei acolo aflau de Teen Challenge şi decideau să încerce un an „rupţi” de fosta lor viaţă. Şi descopereau că recuperarea este posibilă.

Legea care a stârnit atâtea controverse nu este nici despre traficanţii de droguri, nici despre pedepse. Este despre ei, despre tinerii a căror viaţă a fost deraiată din cauza unor chimicale.

Citiți în zilele urmatoarea poveșile lor în Libertatea.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro