ComenteazăSunt într-un centru privat, care contrastează puternic cu spitalele de neuropsihiatrie prin care au umblat înainte, când se aflau în grija statului. Aici vor petrece un an. Şi aici au toate şansele să se recupereze.
Miercuri,
proiectul USR privind interzicerea etnobotanicelor a fost adoptat, provocând
valuri de ură din partea multora care se opun înăspririi pedepselor pentru
consumatori. Faptul că legea nu prevedea pedepse crescute pentru utilizatori,
ci doar pentru traficanţi, a trecut neobservat în furtuna mediatică din jurul
legii.
De exemplu, legea
dublează pedepsele pentru traficanţi dacă în urma acţiunilor lor au murit
oameni. Ei ar face acum până la 25 de ani de închisoare.
Libertatea a mers
însă în spatele acestei controverse, pentru a vorbi direct cu cei afectaţi de
aceste droguri, în special de etnobotanice. Cei pentru care legea a și fost
iniţiată.
„Sunt
cele mai nenorocite droguri posibile”
În momentul de
faţă, vânzarea etnobotanicelor este ilegală, dar reputaţia lor a rămas aceea de
„legale”, ceea ce îi atrage pe mulţi către ele. Există această
preconcepţie că, dacă sunt „legale”, nu pot fi atât de periculoase.
„Sunt cele
mai nenorocite droguri posibile”, ne spune Cătălin Baciu, directorul
centrului Teen Challenge. Lucrează de ani de zile cu tineri dependenţi de
droguri.
N-am văzut o substanţă mai periculoasă ca legalele. Dacă acum 20 de ani ei se apucau fie de marijuana, apoi de heroină, fumată, apoi injectabilă, puteau fi dependenţi normali, ca să spun aşa, 10-15 ani fără probleme, chiar dacă sufereau. Însă ceea ce i-a distrus repede şi profund au fost legalele.
Cătălin Baciu, directorul centrului Teen Challenge:
Aceste aşa-zis
„legale” sunt produse chimice, pe bază de substanţe cu efecte psihoactive.
Lista acestor substanţe interzise este cuprinsă într-o lege, dar actualizarea
ei se face extraordinar de greu.
Legea iniţiată de
deputatul USR Lavinia Cosma vine să rezolve, parţial, această problemă. Lista
va fi actualizată obligatoriu la fiecare 6 luni şi procesul va fi mult mai
simplu decât până acum.
„Nu
există liceu fără consumatori”
„Dacă
întrebăm directori de şcoli, reprezentanţi din Guvern, mulţi o să spună că
problema nu e atât de mare, de ce ne panicăm, că nu avem o problemă foarte
mare. Asta vine şi dintr-o experienţă personală a oamenilor, că nu-i afectează,
n-au simţit-o”, spune Lavinia Cosma.
De când s-a
apucat să lucreze la această lege, a bătut mai multe şcoli şi licee.
„Au venit la
mine părinţi disperaţi, pentru că nu ştiu ce să facă cu copiii lor”, spune
ea.
Consumul de
droguri de risc este scump. Cei care consumă heroină pot ajunge şi la 200 de
lei pe zi. Etnobotanicele se vând însă şi cu 20 de lei, ceea ce a făcut ca
fenomenul să ia amploare inclusiv printre copiii de liceu şi chiar şi cei de
şcoală generală.
„Până acum
nu am întâlnit liceu în care să nu existe un consumator de droguri. Mai nou, în
şcoli generale sunt consumatori de droguri”, spune Cătălin Baciu.
Deşi consumul de
etnobotanice este deosebit de periculos, iar mulţi consumatori ajung direct la
Urgenţe, reglementarea fenomenului a trenat.
„Avem o meteahnă de a băga gunoiul sub preş. Decât să
rezolvăm problema, o amânăm. Din diferite motive. Unii sunt în nişte funcţii în
care nu au ce căuta şi nu reacţionează, să nu îi certe şefii sau să nu dea
prost în statistică. Asta e o chestiune care sufocă instituţiile”, spune
iniţiatorul proiectului.
„Drogul nu se gândeşte la destinul tău”
Există tendinţa de a considera că dependenţii de droguri sunt oameni cumva de la marginea societăţii. Cei fără educaţie, cei fără ambiţie, cei pe care părinţii nu i-au crescut cum trebuie.
„Părinţii
spun că ei se ocupă de copilul lor şi nu are cum să li se întâmple lor. Surpriză:
drogul nu te întreabă nici cine-i mama, nici cine-i tata. Drogul nu stă să se
gândească la destinul copilului tău”, spune Lavinia Cosma.
Asta face ca spitalele şi centrele de recuperare să fie
pline de oameni de toate felurile. La centrul de lângă Bucureşti am întâlnit un
avocat, care a terminat Dreptul şi Conservatorul, şi care profesa drogat, dar
şi un adolescent care a trebuit să renunţe la şcoală din cauza dependenţei.
Însă, ei nu sunt cauze pierdute.
„Omul nu este făcut doar din dependenţă”
„Omul este
făcut din atât de multe aspecte, de la partea fizică, emoţională, educaţională,
spirituală. În momentul în care abordezi doar o singură problemă, celelalte
lucruri nerezolvate, care au declanşat dependenţa, o s-o declanşeze din
nou”, ne explică directorul Teen Challenge.
Asta este
abordarea care i-a făcut pe cei de aici ca, de-a lungul anilor, să trateze cu
succes zeci de tineri. Ei stau un an întreg în acest centru, o comunitate care
îi învaţă să fie din nou responsabili pentru ei înşişi.
„Înveţi să
te cerţi, s-o faci frumos, să fii îngăduitor, să-i ajuţi pe ceilalţi. Una din
caracteristicile principale ale unui dependent este egoismul. Totul se învârte
în jurul lor. De-a lungul anilor, au făcut un singur lucru: s-au concentrat pe
doză, pe banii de care aveau nevoie să-şi ia doza de zi cu zi. Aici îi învăţăm
să trăiască un altfel de viaţă”.
Mulţi au început
acum 10 ani pe droguri „grele”, precum heroina, şi au dus dependenţa
asta până au dat de „legale”. În câteva luni, erau în spital. De
obicei acolo aflau de Teen Challenge şi decideau să încerce un an
„rupţi” de fosta lor viaţă. Şi descopereau că recuperarea este
posibilă.
Legea care a
stârnit atâtea controverse nu este nici despre traficanţii de droguri, nici
despre pedepse. Este despre ei, despre tinerii a căror viaţă a fost deraiată
din cauza unor chimicale.
Citiți în zilele urmatoarea poveșile lor în Libertatea.