Mai multe firme au participat la un proces organizat de organizația nonprofit „4 Day Week Global”. În cadrul testului privind săptămâna de lucru de patru zile, la care au participat 33 de companii și aproape 1.000 de angajați, nu s-a înregistrat nicio pierdere de salariu pentru angajați – organizațiile au plătit 100% din salariile lor pentru 80% din timpul lor. Iar angajații au depus 100% din efortul lor obișnuit în timpul săptămânii de lucru mai scurte.

Acest tip de strategie nu funcționează doar pentru locurile de muncă de birou de la nouă la cinci. Islanda a testat reducerea timpului de lucru între 2015 și 2019, în cadrul unei scheme care a inclus spitale, școli și lucrători din serviciile sociale. Țara a considerat că a fost un „succes copleșitor”, iar orele reduse – fără o reducere a salariului – au fost de atunci extinse la 86% din forța de muncă din Islanda, notează The Conversation. 

De-a lungul istoriei, modelele noastre de lucru s-au adaptat la provocările zilei: fie că este vorba de mai mult timp petrecut la un război de țesut industrial, fie că un fermier își schimbă programul pentru a fi mai productiv în timpul zilei. Dar acum, la aproape un secol de când Henry Ford a introdus „weekendul” de două zile în fabricile sale, multe națiuni au în continuare o săptămână de 40 de ore împărțite în cinci zile de lucru, indiferent de industrie. Acest mod de lucru este din ce în ce mai mult în dezacord cu stilul nostru de viață din secolul XXI, mai arată publicația.

Nicușor Dan îi cere premierului interimar să trimită Corpul de Control la Salina Praid: „Să stabilească vinovații”
Recomandări
Nicușor Dan îi cere premierului interimar să trimită Corpul de Control la Salina Praid: „Să stabilească vinovații”

O mai bună sănătate mintală

În ciuda unei creșteri economice considerabile începând cu anii 70, s-au făcut foarte puține progrese în ceea ce privește eliberarea timpului pentru lucrători. Mai rău, în unele cazuri, tendința a început să meargă în sens invers: de exemplu, americanii lucrează acum mai multe ore decât în anul 2000.

Acest lucru începe să își pună amprenta asupra bunăstării și sănătății mintale a angajaților. Nu este nevoie de prea mult timp pentru a realiza că, în ultimul secol, devenind de multe ori mai productivi (datorită, în mare parte, tehnologiei), creierul nostru uman este solicitat să proceseze mult mai mult decât în trecut în timpul unei săptămâni de lucru de cinci zile. Acest lucru a dus la creșteri uriașe ale stresului, anxietății și epuizării.

Lucruri care afectează în mod deosebit serviciile naționale de sănătate și familiile. Dar și angajatorii suportă costurile: firma de contabilitate Deloitte a estimat că numai în Regatul Unit costul anual al problemelor de sănătate mintală pentru angajatori este de 45 de miliarde de lire sterline. Acest lucru este cauzat în principal de absenteism sau, mai rău, de „prezenteism” – atunci când o persoană este prezentă fizic la locul de muncă, dar nu este angajată pentru că se simte bolnavă, mai notează The Conversation. 

Ani grei de pușcărie pentru cuplul care a ucis un italian, l-a secționat și i-a dat foc pe câmp. Judecător: „O periculozitate feroce”
Recomandări
Ani grei de pușcărie pentru cuplul care a ucis un italian, l-a secționat și i-a dat foc pe câmp. Judecător: „O periculozitate feroce”

Oficiul Național de Statistică din Marea Britanie estimează că, în 2021-2022, în Regatul Unit s-au pierdut 17 milioane de zile lucrătoare din cauza stresului, depresiei sau anxietății. Și aceleași tendințe apar și în cazul majorității celorlalte țări bogate, conform The Conversation.

Creșterea productivității

S-a dovedit că țările care au cele mai puține ore de muncă sunt adesea cele mai productive pe oră. Aceste țări, cum ar fi Danemarca, Norvegia și Olanda, sunt, de asemenea, cele mai fericite. Toate lucrează în medie mai puțin de 1.400 de ore pe an, în comparație cu media de aproximativ 1.800 de ore în SUA și Marea Britanie.

Pe baza cercetărilor The Conversation, s-a ajuns la concluzia că schimbările în ceea ce privește echilibrul între viața profesională și cea privată și îmbunătățirile în materie de bunăstare care rezultă din proiectele-pilot privind săptămâna de 4 zile ar putea duce la o creștere a productivității cu aproximativ 10%.

Impactul asupra mediului

Desigur, o creștere de 10% a productivității individuale nu va compensa imediat faptul că angajații lucrează o zi în minus. Dar aceste creșteri ale productivității ar reduce costul tranziției către o săptămână de lucru mai scurtă. Așadar, ar putea fi în continuare nevoie de investiții și subvenții din partea guvernului și a întreprinderilor deopotrivă pentru a sprijini această schimbare, dar oamenii și Planeta au mult de câștigat de pe urma acestui demers, cred cercetătorii de la The Conversation.

Agricultorii din Prahova vor rachetele antigrindină înapoi. Lider al fermierilor care au oprit inițial sistemul: „Cică n-avem studii să dovedim că sistemul produce secetă!”
Recomandări
Agricultorii din Prahova vor rachetele antigrindină înapoi. Lider al fermierilor care au oprit inițial sistemul: „Cică n-avem studii să dovedim că sistemul produce secetă!”

Beneficiile săptămânii de patru zile trebuie privite și în mod holistic, dincolo de productivitate și bunăstare. O săptămână mai scurtă ar putea chiar să reducă amprenta de carbon a Regatului Unit prin reducerea navetei – presupunând că majoritatea oamenilor nu vor călători sau vor călători mult mai puțin în ziua lor liberă. Săptămâna de patru zile ar putea avea un efect pozitiv și asupra egalității de gen, deoarece studiile-pilot sugerează că femeile raportează cele mai mari creșteri ale bunăstării, mai arată The Conversation. 

Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.