Întrebată despre o potenţială aderare la NATO, Maia Sandu a spus în interviul acordat la Davos că ţara sa încă analizează care ar trebui să fie următorul pas şi dacă ar fi nevoie de o modificare constituţională.

„În prezent, există o discuţie serioasă (…) despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianţă mai mare”, a afirmat Maia Sandu. „Şi dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia, ca naţiune, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”, a adăugat preşedinta Republicii Moldova.

În răspunsul său, Maia Sandu a avut grijă să nu menţioneze numele NATO.

Pentru preşedintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze guvernul proeuropean al Republicii Moldova, numele NATO sună ca o adevărată anatemă, notează publicația de la Bruxelles.

De altfel, Rusia a avertizat că va reacționa în urma unei cooperări militare sporite între Chişinău şi aliaţii occidentali.

Deşi Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu Alianța Nord-Atlantică şi contribuie la forţa de menţinere a păcii condusă de NATO în Kosovo.

Maia Sandu, împreună cu alţi lideri, s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la New York, în timpul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite din septembrie anul trecut. Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a participat la reuniunea NATO din decembrie de la Bucureşti – a fost prima dată când un ministru de externe moldovean a participat la o reuniune ministerială NATO. La acel summit, aliaţii au reconfirmat sprijinul pentru Republica Moldova, inclusiv prin furnizarea de instruire pentru forţele de apărare moldoveneşti. De asemenea, România, vecină a Moldovei şi ţară membră NATO, este deosebit de dornică să intensifice cooperarea militară, mai scrie Politico.

Cel mai evident obstacol în calea integrării Republicii Moldova într-o alianță occidentală este faptul că soldaţii ruşi au baze în interiorul ţării, în regiunea separatistă Transnistria, explică publicaţia. Cu toate acestea, calculul militar devine tot mai presant, subliniază Politico. Republica Moldova se află periculos de aproape de conflictul care a început acum aproape un an. Chiar săptămâna trecută au fost găsite din nou resturi de rachete, în nordul ţării. Iar atacurile împotriva infrastructurii energetice din Ucraina au lăsat fără curent şi Moldova.

Potrivit publicației de la Bruxelles, Moldova trebuie să execute un dans delicat: pe de o parte, să rămână fidelă traiectoriei sale prooccidentale şi proeuropene, pe de altă parte, să nu agraveze relaţia cu Rusia până la punctul în care Moscova ar putea folosi forţa militară.

„Moldova, o țară pașnică“

Rusia a avertizat în repetate rânduri Republica Moldova cu privire la cooperarea militară cu Occidentul, considerând că fostul stat sovietic este în sfera sa de influenţă.

Dar Maia Sandu respinge însă orice interpretare conform căreia mişcarea Moldovei de a-şi consolida apărarea – fie prin creşterea propriei capacităţi militare, fie prin stabilirea unor relaţii mai strânse cu alţi aliaţi – are o natură provocatoare, arătând că Rusia, nu Ucraina sau Moldova, este agresorul.

„Moldova este o ţară paşnică. Nu Moldova este cea care a pornit un război împotriva vecinilor săi”, a mai spus Maia Sandu, în interviu.

„Propaganda rusă a reuşit să convingă o parte a populaţiei că neutralitatea înseamnă că nu trebuie să investeşti în sectorul tău de apărare, că neutralitatea înseamnă că nu faci nimic şi nu ai capacitatea de a te apăra, ceea ce este greşit”, a punctat ea.

Maia Sandu mai afirmă că ţara sa rămâne foarte „vulnerabilă” şi este supusă războiului hibrid rusesc prin propagandă şi dezinformare. Dar, pentru moment, nu se confruntă cu ameninţări militare, motivul reprezentându-l, în opinia ei, curajul şi reziliența ucrainenilor.

„Mulţumită curajului şi rezistenţei ucrainenilor, nu ne confruntăm cu ameninţări militare deocamdată. Ne confruntăm cu o serie de riscuri, dar niciunul dintre ele nu se compară cu situaţia din Ucraina şi cu preţul pe care îl plătesc ucrainenii”, a subliniat preşedinta Republicii Moldova.

Maia Sandu, fost oficial al Băncii Mondiale, a fost aleasă în anul 2020 mizând pe o platformă anticorupţie. În iunie, ţara va găzdui cea de-a doua reuniune a Comunităţii Politice Europene, un forum la nivel european al ţărilor din UE şi din afara UE, care a avut primul summit la Praga, anul trecut. Moldova, care, sub guvernul prooccidental al Maiei Sandu, s-a angajat să adere la UE, a primit statutul de ţară candidată în iunie. În timp ce discuţiile privind aderarea sunt în curs de desfăşurare, perspectiva aderării este încă la câţiva ani distanţă.

Cu toate acestea, după începutul invaziei ruse în Ucraina, UE şi-a sporit sprijinul pentru această ţară, alocând sute de milioane de euro Moldovei sub formă de împrumuturi şi subvenţii. Iar pentru a facilita reducerea dependenţei Moldovei de gazul rusesc, reţeaua de electricitate a ţării a fost sincronizată anul trecut cu cea a blocului comunitar – un nou pas important în direcţia Occidentului, notează Politico.

Foto: EPA

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

 
 

Urmărește-ne pe Google News