Maia Sandu, candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), a câştigat, duminică, primul tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, potrivit datelor preliminare publicate de Comisia Electorală Centrală (CEC), după numărarea voturilor din 99,67% din secţiile de votare din ţară.

Sandu a obţinut 35,96% din voturi, devansându-l pe preşedintele în exerciţiu, socialistul Igor Dodon, care a fost votat de 32,75% din electorat, așa că cei doi se vor întâlni peste două săptămâni în cel de-al doilea tur de scrutin.

Rezultatul este o surpriză: toate sondajele de opinie dar și cele două exit-poll-uri de duminică îl plasau pe Dodon în frunte cu un avans de minim 10%.

Este un motiv de încredere pentru tabăra pro-europeană. Sandu a promis o apropiere a Republicii Moldova de UE şi crearea de locuri de muncă pentru stoparea exodului masiv al populaţiei către alte ţări.

Tot o surpriză a fost și prezența pe locul trei a controversatului primar de Bălți Renato Usatîi (Partidul Politic „Partidul Nostru”) cu 16,94%.

Prezență masivă la vot în Europa, prezență scăzută în țară

Clar este faptul că Maia Sandu a fost ajutată puternic de votul diasporei moldovene din Europa.

Autoritățile electorale au anunțat luni că în cele 139 de secţii de votare pe care autorităţile moldovene le-au deschis în străinătate au votat 149.840 de alegători, iar dintre aceştia 12.912 au votat în România.

Cei mai mulţi cetăţeni moldoveni au votat în Europa – în marea lor majoritate pentru Maia Sandu.

În urma centralizării datelor, Maia Sandu a obținut 70,10% din voturi, în timp ce Igor Dodon a luat doar 3,65% din voturi. Usatîi este de fapt cel care a sosit pe locul doi, cu un surprinzător scor de 17,27%.

Candidata PAS a salutat votul. ”Oameni dragi din diasporă, dumneavoastră aţi fost astăzi de-a dreptul uimitori. Este o mobilizare extraordinară, este o mobilizare care este un model de activism civic şi de implicare şi care ne inspiră pe noi pe toţi”, a spus ea.

Președintele socialist a câștigat totuși 70% din cele 14.269 de voturi din regiunea transnistreană.

Și la Chișinău, Maia Sandu a obținut cele mai multe voturi. Astfel, din cele 289.789 de voturi exercitate în capitala moldoveană, Sandu a obținut 45,20%, iar Dodon 34,17%.

În final, participarea la vot duminică a fost de numai 42,7%, într-un scrutin care s-a desfășurat în condiții speciale din cauza pandemiei de coronavirus.

Sandu a declarat după închiderea urnelor că pe parcursul zilei au avut loc mai multe încercări de fraudare a alegerilor.

Ea a precizat că Partidul Acțiune și Solidaritate a depus peste 300 de sesizări privind cazurile de transport ilegal și a sesizat procuratura în legătură cu tentative de a plăti alegători.

Pe cine contează candidații în turul II

Analistul moldovean Victor Ciobanu crede că în perspectiva turului II, bazinul electoral al actualului președinte nu este unul foarte mare.

În campania electorală, Dodon a promis „continuarea unei cooperări benefice cu Rusia” şi studierea obligatorie a limbii ruse în şcoli.

Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a exprimat de altfel deschis susţinerea pentru Dodon, salutând „eforturile” lui pentru relaţii mai bune cu Moscova.

În aceste condiții Dodon poate conta pe acești aliați tradiționali.

”Aș putea anticipa o prezență mult mai masivă, de exemplu, în Rusia, or acum a fost una foarte modestă și în turul doi cu siguranță se va face uz de tot felul de procedee de mobilizare, ca de acolo să vină un vot mai masiv în favoarea lui Igor Dodon, plus, probabil, Transnistria iarăși se va „organiza” încă mai bine decât a fost astăzi cu organizarea și transportul, și tot ce vreți. Astea sunt rezervele lui Igor Dodon”, spune acesta pentru Europa Liberă.

Maia Sandu, crede Ciobanu, ar putea la rândul ei conta pe o prezență mai puternică în diasporă, dar mai ales în Chișinău, unde prezența la urne nu a fost una foarte mare, iar alegătorii și-au împărțit votul.

”Rezerva ei esențială este Chișinăul, pentru că trebuie să remarcăm că în această campanie a fost o mare animozitate pe dreapta, cu atacuri reciproce și tot felul de insinuări unii împotriva altora. Acum sper foarte mult că dreapta se va mobiliza și va juca în echipă, într-un mod colectiv și dacă va asigura o prezență cel puțin cum a fost în scrutinele anterioare, Chișinăul cu siguranță nu este bazinul lui Igor Dodon, ci mai degrabă al candidatei Maia Sandu și diaspora cred că în turul doi tot ar putea să ateste o creștere destul de semnificativă, pentru că chiar a fost o surpriză pentru mine, nu mă așteptam la o prezență atât de masivă din partea diasporei”, spune Ciobanu.

Cu cine va vota Renato Usatîi

Renato Usatîi FOTO: EPA

Marea necunoscută a turului II ține de voturile primite acum de candidatul populist Renato Usatîi, omul de afaceri devenit politician.

Primarul din Bălți este un personaj cu un trecut cotroversat. El a revenit abia anul trecut în Republica Moldova, după ce o vreme s-a refugiat în Rusia pentru a evita arestarea.

Într-unul din dosarele în care era urmărit, Usatîi era bănuit de complicitate la infracțiunea de tentativă de omor asupra unui bancher rus. Dar nu este singurul dosar al lui Usatîi.

Primarul din Bălți este și cel mai bogat candidat înscris în alegeri.

Teoretic, mare parte dintre alegătorii lui Usatîi sunt rusofoni și s-ar plia mai degrabă pe electoratul pro-Dodon. Usatîi a câștigat însă acest mare număr de voturi tocmai printr-o campanie în care l-a atacat foarte dur și constant pe actualul președinte.

Comentatorii moldoveni încearcă acum să ghicească care va fi mesajul lui Usatîi pentru alegătorii săi.

Dodon, scrie publicația Jurnal.md, are nevoie de cel puțin jumătate din acest electorat pentru a avea șanse la victorie în turul II.

Și poate fi sigur de acest electorat în două ipostaze: dacă Usatîi îl susține direct sau dacă va avea un mesaj ambiguu.

 
 

Urmărește-ne pe Google News