„Întrebarea aceasta ar urma să fie adresată Parlamentului, deoarece acesta are puterea să ajusteze articolul din Constituție cu privire la limba română. Până acum, însă, nu s-a format un număr suficient de parlamentari care să susțină ajustarea în Constituție și să avem limba română în legea supremă. Îndată ce va fi un Parlament care să rezolve problema, aceasta va fi soluționată. Important acum sunt programele de studiere a limbii române pentru ucraineni, găgăuzi, ruși, etc”, a răspuns Maia Sandu unei întrebări a deputatului român Titus Corlățean.
Pe 5 decembrie 2013, Curtea Constituţională de la Chișinău a decis că textul Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, care prevede că limba de stat este cea română, prevalează asupra prevederilor Constituţiei, potrivit căreia limba de stat este cea „moldovenească”.
Declaraţia de Independenţă, adoptată în 1991, prevede că limba de stat în Republica Moldova este limba română, iar Constituţia, votată de către Parlament în 1994, când majoritatea o reprezentau agrarienii şi socialiştii, stabileşte că limba de stat se numeşte moldovenească.
De aici, în ultimii aproape 30 de ani, au existat o serie de dezbateri în societate, iar politicienii au folosit în mod populist această ambiguitate.
Limba moldovenească a fost înlocuită cu limba română pe site-ul Președinției Republicii Moldova, după ce Maia Sandu a depus jurământul ca președinte al țării, pe 24 decembrie 2020. În meniul care permite schimbarea limbii, simbolul RO a luat locul MD.
Curtea Constituțională de la Chișinău a stabilit joi, 15 aprilie, că există circumstanțele legale care să justifice dizolvarea Parlamentului de la Chișinău, dominat în prezent de o majoritate ostilă președintei Maia Sandu, care a ajuns în fruntea țării după ce a câștigat prezidențialele din 2020.
Președintele Republicii Moldova s-a aflat, în perioada 19-20 aprilie, într-o vizită la Strasbourg, Franța, unde a participat la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.