„Dorinţele mele sunt foarte ambiţioase. Cred că trebuie să devenim membri ai Uniunii Europene până la sfârşitul acestui deceniu”, a spus Sandu în declaraţii transmise pe postul public de televiziune Moldova-1.
UE a acceptat candidatura la aderare a Republicii Moldova în luna iunie, când a acordat acelaşi statut şi Ucrainei. Decizia a fost un triumf diplomatic pentru Maia Sandu, care conduce una din cele mai sărace ţări din Europa, care se confruntă cu numeroase probleme economice, notează sursa citată.
Intrarea în UE implică un proces lung şi complex de aliniere a legislaţiei la cea europeană, dar Dumitru Alaiba, noul ministru al economiei, a declarat luna aceasta pentru Reuters că elaborează un plan de reforme pe termen lung şi va reduce birocraţia pentru a pune bazele unei economii favorabile afacerilor şi pentru a accelera aderarea la UE. El a spus că priorităţile sale vor include dereglementarea economiei şi revizuirea unui sistem fiscal greoi care a descurajat investitorii, a permis extinderea corupţiei şi a redus veniturile.
Republica Moldova se străduieşte să îşi scadă dependenţa de gazul rusesc, pe măsură ce se confruntă cu întreruperi de curent cauzate parţial de atacurile Moscovei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Se confruntă, de asemenea, cu proteste faţă de creşterea inflaţiei.
Miercuri, compania de stat din Republica Moldova, Energocom, a anunţat un acord cu Nuclearelectrica din România pentru furnizarea de energie electrică care să acopere 80% din cantitatea anticipată ca deficientă în ianuarie 2023. Producătorii români de energie au primit permisiunea de a vinde energie electrică Republicii Moldova la preţul plafonat de 450 de lei/MWh.