Majorarea pensiilor, pusă sub semnul întrebării. Ministrul finanțelor: „Vom analiza dacă putem să ne angajăm la o creștere”

Majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2022 este în dubiu. Întrebat de jurnaliști despre recuperarea diferenței de 26%, Dan Vîlceanu, ministrul finanțelor, a spus că autoritățile vor analiza în perioada următoare.

Vom analiza să vedem dacă putem să ne angajăm la o creștere de pensii. Oricum, vreau să vă spun că rămân la concluzia pe care am spus-o și atunci, nu s-a schimbat nimic: acea lege cu o majorare de 40% nu se putea aplica.

Dan Vîlceanu:

Consolidare fiscal-bugetară

Oficialul a mai spus că România trebuie să vizeze consolidarea fiscal-bugetară.

Această expresie înseamnă reducerea deficitului bugetar, adică a diferenței între încasări și cheltuieli, de la nivelul de 7,16% estimat în acest an până la limita de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), prevăzută în tratatele europene.

Vîlceanu a arătat că această consolidare fiscală este importantă pentru investitori, astfel încât, în final, România să se împrumute la dobânzi mai mici.

Deficit de 13 miliarde de lei anual

Contribuțiile sociale colectate an de an de la lucrătorii din România nu ajung pentru plata pensiilor actuale, astfel că Guvernul trebuie să transfere bani de la bugetul de stat către cel de pensii.

Deficitul fondului de pensii este de 13 miliarde de lei anual.

Recomandări

„Putin a folosit tactica «salamului». Singura opțiune de victorie e ca armata ucraineană să ocupe Moscova și să-l detroneze”, crede filosoful politic american Francis Fukuyama

Raluca Turcan, ministrul muncii, a afirmat în luna iunie că o nouă lege a pensiilor va fi gata la finalul anului 2022.

Epopeea pensiilor speciale

PNL a promis în trecut și eliminarea pensiilor speciale, dar o serie de legi votate în acest sens au căzut la Curtea Constituțională (CCR).

În luna mai 2020, CCR a decis că abrogarea pensiilor speciale, cu excepția celor din Armată și Ministerul de Interne, este neconstituțională.

Ulterior, Parlamentul a aprobat o lege de impozitare cu 85% a pensiilor speciale, care, la rândul ei, a fost găsită neconstituțională în decembrie 2020.

În România, primesc pensii speciale polițiștii, militarii, judecătorii, angajații din serviciile secrete, cei din penitenciare, aviatorii, diplomații, parlamentarii, personalul auxiliar din instanțe etc.

Acestea nu se bazează pe contributivitate, iar sumele primite sunt mai mari decât dacă ar încasa doar pe baza a ceea ce a cotizat fiecare.

Primarii așteaptă la rând

De asemenea, și primarii pot primi pensii speciale, după ce o prevedere în acest sens a fost aprobată prin Codul Administrativ în anul 2019, adoptat prin ordonanță de urgență de Guvernul Dăncilă.

Însă aplicarea prevederilor privind pensiile speciale ale primarilor nu a intrat în vigoare până la acest moment. Aceasta va intra din 1 ianuarie 2021, dacă suspendarea nu este prelungită.

Recomandări

LIVETEXT Alegeri prezidențiale și referendum în Republica Moldova. Mesaje false legate de UE trimise pe WhatsApp și alte platforme

Anual, statul acordă pensii speciale în valoare de circa 9 miliarde de lei pentru circa 165.000 de persoane, potrivit calculelor Libertatea.

Pensia medie lunară în România este de 1.650 de lei, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro