Comentează„Era o zi liberă, sâmbătă. Mama trebuia să fie de serviciu în Forțele Armate, dar a rămas acasă din cauza insuficienței respiratorii acute. Sora mea făcea ordine într-un alt apartament închiriat, bunica tocmai a terminat de prăjit un șuberek, în bucătărie”, a povestit Rusana Babkina.
Fata, care se afla la Odesa, a dezvăluit că a vorbit cu mama ei la telefon cu aproximativ o jumătate de oră înainte de tragedie. După aceea, nu a mai vorbit cu nimeni. A aflat că cele trei persoane dragi sunt pe lista victimelor. Cel puțin 44 de oameni au murit în blocul din Dnipro, centrul Ucrainei, după atacul cu rachetă din 14 ianuarie, potrivit ultimului bilanț al salvatorii. Operațiunile de căutare printre dărâmături continuă.
Imediat după declanșarea invaziei ruse, în februarie 2022, tatăl și mama Rusanei s-au alăturat celor care au apărat Mariupolul natal.
Ei au luat parte la luptele crâncene de la combinatul metalurgic Azovstal, de unde au plecat, depunând armele, pe 17 mai.
Cinci luni mai târziu, mama Rusanei a fost eliberată din captivitatea rusă în cadrul unui „schimb de femei-prizonier”. Tatăl ei este încă în captivitate.
De asemenea, logodnicul fetei, luptător al regimentului Azov, Vasil Pozigun, se află în captivitate.
Fata a povestit și ea și bunica ei au reușit să fugă din zona de conflict de la Mariupol, „într-o mașină care a rămas intactă miraculos, deși avea toate geamurile țăndări”. A ajuns la Dnipro, unde s-a întâlnit, ulterior, cu sora ei.
„Sora mea a venit la Dnipro cu trenul, de la Harkov. A fost atât de obosită când a ajuns, încât a leșinat când a ajuns”, a rememorat Rusana.
Și mama ei a venit și la Dnipro, după eliberarea din captivitate.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina
Foto: EPA