Femeia a fost executată în închisoarea centrală din Rasht, în estul țării, pe 13 martie, după ce a stat 13 ani după gratii. Fiica lui Maryam, care avea 6 ani când femeia și-a ucis soțul, a participat la execuție, după ce ar fi refuzat să o ierte sau să accepte „Diya” (bani pentru sânge), potrivit Iran International TV.
Maryam a fost astfel condamnată să plătească „retribuție în natură”, cunoscută în Iran sub denumirea de „Qisas”, o formă de pedeapsă „ochi pentru un ochi”. Qisas cere ca rude ale victimei să fie prezente la execuție și sunt încurajate în mod activ să efectueze ele însele execuția.
O sursă a declarat pentru Iran Human Rights că tânăra de 19 ani care a executat spânzurarea mamei sale „avea 6 ani când a avut loc crima și a fost în grija familiei tatălui ei. În ultimii 13 ani, rudele îi spuseră că ambii părinți erau morți, dar au fost nevoiți să-i spună adevărul cu câteva săptămâni înainte de execuție, pentru a o pregăti psihologic”.
Tatăl femeii, Ebrahimi Karimi, a fost acuzat că a ajutat-o să comită crima. ONG-ul, cu sediul în Oslo, citează și surse locale: „Femeia și tatăl ei au ucis soțul femeii pentru că el a abuzat-o, era violent din punct de vedere fizic și nu a consimțit să divorțeze. Ebrahimi Karimi nu avea altă cale de a o salva pe Maryam, decât ajutând-o să-l omoare”.
„E inuman, barbar și crud”
Mahmood Amiry-Moghaddam, directorul grupului de campanie Iran Human Rights, a declarat: „Legile Republicii Islamice fac ca o fată al cărei tată a fost ucis când era copil să fie călăul propriei mame. Republica Islamică este principalul promotor al violenței în societatea iraniană în prezent”.
În urma executării, se spune că tatăl lui Maryam, Ebrahim, a fost adus de autorități pentru a-i vedea cadavrul atârnând. Din motive necunoscute, pedeapsa cu moartea nu a fost pronunțată și în cazul acestuia.
Activist și jurnalist la Iran International TV, Aram Bolandpaz a declarat: „Patru decenii de spălare a creierului în școli, pedepse extreme în societatea iraniană și un regim patriarhal înseamnă că fiica lui Maryam a fost crescută pentru a se asigura că executarea mamei sale este o victorie pentru un bărbat, fie că este pentru tatăl ei, fie pentru regimul opresiv. Qisas este inuman, barbar și crud, indiferent unde este în lume”.
Utilizarea continuă a Qisas în Iran a provocat revoltă în rândul militanților pentru drepturile omului. Dar pedeapsa cu moartea Qisas a fost reținută, pentru crimă, în Codul penal islamic iranian, în 2019.
Qisas-urile sunt folosite și pentru delincvenții minori, în timp ce legea Sharia definește vârsta responsabilității penale pentru fetele la 9 ani și 15 pentru băieți.
În 2019, 225 de execuții au fost efectuate ca Qisas, relatează Iran International TV. Au fost efectuate 68 într-o singură închisoare și patru dintre aceste execuții implicau persoane care erau minore în momentul comiterii infracțiunii.
În calitate de reclamant în cazurile Qisas, responsabilitatea de a executa sentința și de a decide dacă acuzatul ar trebui să fie executat este a celor care cer Qisas-ul.