Tocitu Romică este primul chiriaș care a primit sentința de evacuare din locuința în care stă din 2005. Bărbatul a fost primul citat de Judecătoria Sectorului 2 la Camera de Consiliu. “Am respins acțiunea și am spus judecătorului că doresc mediere și prelungirea contractului de închiriere. Avocatul Mănăstirii Căldărușani, prezent la prejudecată, a fost categoric și a cerut instanței evacuarea mea de urgență din locuință, motivând că nu mai există contract de închiriere în vigoare”, a declarat pentru Libertatea Tocitu Romică la ieșirea din clădirea judecătoriei.
La scurt timp, a fost afișată sentința pe portalul just.ro: “Admite cererea formulată de reclamanta Mănăstirea Căldărușani în contradictoriu cu pârâtul Tocitu Romică. Dispune evacuarea pârâtului din imobilul situat în Bucureşti… sector 2. Executorie. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti”.
Gratuitate pentru cazurile sociale
Arhiepiscopia Bucureștilor a explicat pentru Libertatea cum s-a ajuns în situația ca Mănăstirea Căldărușani să ceară instanței evacuarea a nu mai puțin de 10 chiriași. Nu și a persoanelor care demonstrează că sunt cazuri sociale.
“Începând cu anul 2017, Mănăstirea Căldărușani a intensificat demersurile privind situația locativă a persoanelor din imobil, propunând, cu prioritate, că în cazul în care locatarii sunt cazuri sociale (calitatea de caz social urmând a fi dovedită potrivit normelor specifice în materie), aceștia să locuiască gratuit, iar spațiile în cauză să primească destinația de spațiu social – filantropic. În acest sens, pentru a fi transparentă și legală, hotărârea părții bisericești a fost transmisă prin executor judecătoresc în luna martie 2018”, se arată în comunicatul Arhiepiscopiei Bucureștilor.
“Chiriașii au refuzat renegocierea”
Biserica susține că nu i-ar fi dat afară din case nici pe ceilalți chiriași, dacă aceștia ar fi acceptat renegocierea contractelor de închiriere: “În cazul în care locatarii nu erau cazuri sociale, aceștia puteau încheia cu Mănăstirea Căldărușani – proprietarul imobilului, contracte de închiriere pentru o perioadă de doi ani, cu posibilitate de prelungire, la prețul pieței, urmând ca fondurile să fie folosite pentru repararea și consolidarea clădirii în cauză”.
Chiriașii: “Locuințele erau în paragină!”
Chiriașii au refuzat însă oferta, considerând că nu-și permit să plătească 500-600 de euro lunar. “Ne-a cerut 5-6 euro pe metru pătrat, iar apartamentele sunt foarte mari, între 70 și 100 de metri pătrați. Nu e normal să plătim o chirie de 500 de euro pentru niște locuințe care erau în paragină când ne-au fost date și în care am investit pentru a putea locui în ele. N-am mai plătit chirie din 2011, nu pentru că n-am mai vrut, ci pentru că mănăstirea nu a mai putut face dovada proprietății”, s-au plâns locatarii dați în judecată de Mănăstirea Căldărușani.
Au contestat calitatea de proprietar a mănăstirii
Tensiunile au escaladat. Arhiepiscopia Bucureștilor a explicat: “Întrucât locatarii nu au răspuns solicitării părții bisericești, ba mai mult, au contestat calitatea de proprietar a Mănăstirii Căldărușani asupra imobilului din Piața Sf. Ștefan nr. 8 (deși mulți locatari locuiesc în clădire de mai bine de 50 ani, unii neplătind chiria perioade importante de timp), după ce mănăstirea a așteptat cu răbdare și toleranță soluționarea amiabilă, în sensul celor propuse, la sfârșitul anului 2019 s-a ajuns la inițierea unor acțiuni pentru evacuarea persoanelor care locuiesc abuziv în acest imobil”.
Poveste cu comuniști
Arhiepiscopia Bucureștilor afirmă că unele persoane au fost băgate de comuniști în imobilul din Piața Sf. Ștefan, nr. 8, devenit din 1940 metocul Mănăstirii Căldărușani: “Odată cu instaurarea regimului comunist, potrivit uzanțelor samavolnice ale perioadei respective, în imobil au fost introduse diferite persoane, fără a se ține seama de opinia părții bisericești”. Clădirea, cu o altă configurație, a fost casa părintească a Mitropolitului Ghenadie Petrescu – stareț al Mănăstirii Căldărușani.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro