Mănăstirea Chiajna, MONUMENTUL ISTORIC lăsat de IZBELIŞTE

Începând cu anul 2004, ruinele Mănăstirii Chiajna figurează pe lista monumentelor istorice din municipiul Bucureşti. Construcţia lăcaşului de cult a început în timpul domniei lui Alexandru Vodă Ipsilant(1774-1782) şi a fost finalizată în timpul domnului fanariot Nicolae Mavrogheni (1786-1790). A fost construită în stil neoclasic, având dimensiuni mari pentru acea vreme: 43 metri lungime şi 17 înălţime.
Mănăstirea, din cauza aspectului său de fortăreaţă în care s-au adăpostit locuitorii din împrejurimile ei de frica năvălitorilor, a fost bombardată de turci la 1814, iar după 1821 a fost părăsită definitiv.
Biserica a supravieţuit mai multor cutremure mari de-a lungul vremii, ba chiar şi încercărilor voite de dărâmare a celor care au vrut să fure bucăţile de cărămida din care a fost zidită şi, toate acestea, alături de construirea căii ferate Bucureşti – Roşiori – Craiova care trece la nici 30 de metri de construcţie, prin chiar incinta fostei mănăstiri, au slăbit foarte mult rezistenţa ei. Urma să fie unul dintre cele mai importante lăcaşuri de cult româneşti ale vremii, însă nu s-a întâmplat aşa. Legenda spune că biserica ar fi blestemată. Deşi figurează pe lista monumentelor istorice din municipiul Bucureşti, Mănăştirea Chiajna este o ruină.
 
 
 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro