ComenteazăAșa că am dat o tură prin stațiunile de la malul mării pentru a verifica pulsul prețurilor și ne-a crescut nouă… pulsul.
Mamaia, vârful prețurilor
În cea mai scumpă stațiune de pe litoral te aștepți și la prețuri pe măsură. Și nu vei fi dezamăgit. O plimbare pe faleză se lasă cu pofte de la toate mirosurile ce te flanchează din dreptul tarabelor și teraselor. Așa că aici, cu cât înaintezi spre nord, porția de hamsii urcă de la 5 la 6 lei, iar porumbul devine tot mai rar, pentru că ajungi în zona de fițe. Dar de-a lungul falezei vei găsi în câteva locuri porumb fiert sau copt cu 5 lei bucata. Iar aici vorbim de acel porumb zemos de lapte al cărui bob se topește în gură când muști din el. Presărat cu un pic de sare sau cu fulgi de chilli, parcă te face să uiți de cât ai dat pe el.
În schimb, porția de hamsii este la ruletă. Noi am avut parte de hamsii „proaspăt scoase de la tigaie”, care erau reci și stropite cu zeamă de lămâie îndoită cu apă, iar din cele câteva zeci de pești ne-am bucurat până când pe unul am simțit gustul de usturoi.
Aici totul capătă o altă dimensiune a prețurilor, gogoașa de 60 de grame (40 g real) costă doi lei, iar porția de cașcaval pane (80 de grame, nu 100, cum o vând mai în josul litoralului) este 8 lei. Nu vă faceți iluzia că e altfel de pane decât cel din sud, produsul e la fel, prețul diferă. Pizza în Mamaia te face să te scormonești nițel prin buzunare și dacă ești cu familia, poți să îți mănânci portfelul de foame, că nota de plată ți-l face schweitzer. Aici nu sunt decât câteva terase cu specific „împinge tava”, unde gourmet-ul este dat de două trei „gospodine” corpolente, la vreo 50+, care nu au auzit de plase de păr când gătesc.
Dacă mergeți și mai spre nordul stațiunii, acolo unde check-in-ul se dă direct pe baldachin, tocănița este doar o amintire proastă a sărăciei altora, cu care nu te poți asocia, că te faci de rușine. Aici se țin festivaluri de „food”, unde porția de „copane” de caracațiță sau inelele de calamar costă 25 de lei/ 100 g. În nordul Mamaiei, dacă ești fără bani, vii ca la moaște: faci cruce, pupi geamul și pleci. Dacă ai venit aici și vrei să te îmbuibi, recomandarea este să mergi mai „la vale”, unde toți muritorii de rând se înghesuie.
În Vamă, de mâncat ce bem?
Aici mâncarea e doar pentru cei treji. Prețurile sunt irelevante (n.r.- dar apropiate ca valoare de sudul stațiunii Mamaia)
Mangalia, ieftină ca braga
Mangalia este, în continuare, cea mai ieftină parte a litoralului, pentru că beneficiază de plaje foarte mari, dar și de oraș, care e chiar în buza mării. Dacă ai călușarii care îți joacă în burtă, pentru un prânz acolo ai la dispoziție și o multitudine de terase pe plajă, dar și în oraș. Cum aici puterea de cumpărare nu mai este demult una foarte mare, prețurile s-au ajustat și ele. Iar pentru un prânz nu veți plăti mai mult de 15 lei.
În acești bani veți avea incluși binecunoscuții mititei 4 bucăți cu pâine și muștar, dar și o porție mică de cartofi prăjiți. Pentru cei care vor ceva mai ușor, supele, la împinge tava, nu ajung să coste mai mult de 6-7 lei porția. Asta dacă ajungeți la terasele din oraș. Porția de cartofi nu costă mai mult de 4 lei.
Porția de hamisii poate fi găsită aici și cu 4 lei, dacă sunteți mai norocoși, dar riscați să o aveți asezonată cu indigestie, așa cum am pățit noi în Mamaia. Porumbul fiert luat direct de pe plajă de la comercianții care fac pagubă în recoltele din localitățile de pe lângă litoral au un preț asemănător. 4 lei pentru un porumb întreg sau dacă dați de un „jucător” pus pe profit, aveți și unica ocazie să luați jumătate de porumb cu 3 lei.
Porția de cașcaval pane e aici 6-7 lei, ca oriunde la noi, este acel produs refrigerat și pus direct în tigaie, pe care toți comercianții îl cumpără de la supermarket cu 5 lei/două bucăți. Mâncărurile care necesită ceva mai multă pregătire, precum cele care conțin carne de vită sau porc la cuptor pot trece și de 12 lei.
Cu toate acestea, pentru cei care nu vor să mănânce la terasă sau restaurant, Mangalia beneficiază, de doi-trei ani, chiar în nordul orașului, de supermarketuri, unde prețurile sunt acceptabile. Așa că, dacă nu sunteți pretențioși și aveți la cazare și un cuptor cu microunde, ați rezolvat și problema mâncării pe plajă pentru că o pizza refrigerată poate fi cumpărată de acolo cu 3,5 sau 4 lei.
Stațiunile, prețuri medii, cu mâncare sub medie
Cam în aceeași situație ca Mangalia se află și Eforie Nord, numai că aici va trebui să mai puneți câte un leu, doi la fiecare fel de mâncare. Este o stațiune care revine pe val, mai ales că are priză și la străini.
În Saturn se poate face apel chiar la acest ultim tertip de economisire, dacă vorbim de cei care sunt în partea de sud a stațiunii. Dar tot pentru ei, aici se găsesc și câteva terase „împinge tava”, în cazul în care nu stau la hoteluri care asigură și micul dejun, și cina. În această zonă, prețurile sunt relativ asemănătoare cu cele din Mangalia, dar dacă mergeți spre nordul stațiunii, spre Jupiter și Cap Aurora, pe cei câțiva kilometri de plajă nu prea veți găsi locuri unde să luați prânzul. Cu toate acestea, aveți parte de liniște, nu veți găsi mucuri de țigară sau semințe în pahare de plastic. Așa că aici, dacă se aventurează vreun vânzător ambulant, sunteți la mâna lui.
Preamărit fie fast-food-ul nostru cel de toate zilele
În stațiunile Jupiter și Venus, care sunt ceva mai animate în această perioadă, fast-food-ul este soluția pentru cei care nu au timp și nici chef să stea la o terasă. Așa că pentru 9-10 lei vă puteți potoli foamea cu un kebab sau o shaorma de pui. Aici găsiți și o porție de scoici cu 15 lei, făcute cu sos roșu, dar și sezonierele hamsii după care plânge tot turistul, cu 5 lei/100 g.
În aceste stațiuni putem vorbi deja și de hoteluri care oferă all inclusive, așa că șansele ca vreun turist de aici să se aventureze să mai dea bani după ce are totul la „botul calului” sunt foarte mici. Terasele au prețuri acceptabile pentru felurile de mâncare oferite, dar, din păcate, varietatea nu se reflectă și în calitate.
Neptun și Olimp au și restaurante scumpe, dar nu vorbim de acelea, pentru că nu avem destui bani în portofel pentru asta. Așa că, dacă ne rezumăm la împinge tava, sunt câteva localuri unde mâncarea poate fi categorisită ca bunicică până ajungem la preț. Să nu fiți surprinși dacă, în loc de cartofi natur, veți primi doar cartofi fierți și atât. Iar prețul de 5-6 lei nu se justifică. Tochitura și pastele costă și ele în jur de 10-12 lei.
Per total, cheltuiala cu mâncarea, ca să putem spune că a fost un concediu ok, ar trebui să aibă cam aceeași valoare cu cea a cazării, dacă vreți să vă lăudați vecinului de la 4 că nu v-ati uitat la bani când ați ajuns la restaurant.