Legea a fost aprobată de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, după ce Curtea Constituţională a decis la începutul lunii că prelungirea mandatelor de către Guvern este neconstituţională.
Ulterior deciziei, PNL şi PSD au căzut de acord pentru iniţierea unei legi în acest sens, pentru a respecta hotărârea CCR.
Mandatele primarilor, consilierilor locali şi judeţeni ar fi trebuit să expire în această primăvară, când trebuiau organizate alegeri. Scrutinul a fost însă amânat
„Alegerile vor răspândi boala”
Liberalii au anunţat că, deşi susţin aprobarea legii din necesitate, nu consideră corectă preluarea acestor atribuţii de la Guvern.
„Data alegerilor de 30 de ani e stabilită de Guvern. Acum vreţi să stabiliţi prin lege. Nu cred că e constituţional, facem tot felul de derogări la derogări”, a spus liderul deputaţilor PNL, Florin Roman.
Deputatul PSD Florin Iordache a explicat însă că şi în 2004 alegerile au fost mutate prin decizie a Parlamentului.
„Parlamentul poate să stabilească el data alegerilor sau poate să delege prin lege organică Guvernului această putere. Iată că acum Parlamentul stabileşte că prin lege”, a spus el.
Pro România s-a opus însă organizării alegerilor în această toamnă, pe motiv că situaţia epidemiologică nu permite o campanie electorală.
„Facem alegeri pe 27 septembrie, dar tot săptămâna asta ni se spune că e foarte rău în ţară, că ar trebui să revenim chiar la starea de urgenţă. L-am întrebat pe Raed Arafat dacă există vreo activitate umană mai propice răspândirii unei pandemiii decât o campanie elcetorală. Evident că mi-a răspuns că nu, că e cel mai bun mod de a răspândi o boală”, a spus Victor Ponta, liderul Pro România.
Legea trebuie acum promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Ulterior, va fi iniţiată şi o altă lege, care să stabilească data precisă a alegerilor locale. Premierul Ludovic Orban a avansat ca dată posibilă 27 septembrie – după concedii, dar înaintea unui eventual val doi al pandemiei.