Mandatul lui Klaus Iohannis se încheie astăzi, dar rămâne președinte până la alegerile prezidențiale din 2025. Cum au fost cei 10 ani cu el la Cotroceni

Decembrie 2014

Înainte de preluarea mandatului de președinte, Klaus Iohannis, care a condus PNL timp de câteva luni, a sprijinit-o pe Alina Gorghiu pentru conducerea partidului, în detrimentul lui Ludovic Orban, care a pierdut competiția, deși a declarat că va susține proiectul președintelui. La acel moment, PNL se afla în proces de fuziune cu PDL, condus de Vasile Blaga, iar conducerea partidului a fost preluată de co-președinții Alina Gorghiu și Vasile Blaga.

La o întâlnire din campania pentru prezidenţiale, Ludovic Orban chiar l-a lăudat excesiv pe Iohannis. „Cine tace şi face? Iohannis! Cine comunică mai bine când tace decât palavragiul de Ponta când vorbeşte? Iohannis! Cine este generalul pentru care merită să ne sacrificăm fiecare minut, fiecare picătură de energie, fiecare strop de sudoare? Iohannis!”, spunea Orban acum 10 ani.

S-a înțeles bine cu Dragnea la început

Deceniul Iohannis începe cu o coabitare între președinte și premierul Victor Ponta, care a refuzat să demisioneze după pierderea alegerilor prezidențiale. În 2015, Ponta renunță la șefia PSD în urma unei anchete DNA, fiind ulterior achitat. Conducerea PSD este preluată de Liviu Dragnea, după o confruntare cu Rovana Plumb.

Recomandări

Episodul care a generat conceptul de „terorist” la revoluția din 1989. Masacrul atroce a fost folosit pentru a alimenta psihoza națională

În urma tragediei de la Colectiv, Victor Ponta a demisionat, iar Klaus Iohannis îl numește premier pe tehnocratul Dacian Cioloș, sprijinit de PNL și PSD. În acea perioadă, Liviu Dragnea și Klaus Iohannis aveau o relație de colaborare apropiată, potrivit declarațiilor eurodeputatului PSD Vasile Dîncu.

A intervenit și Nicușor Dan în peisaj

Înţelegerea Iohannis-Dragnea-Cioloş a funcţionat până la mijlocul anului 2016, când PSD a început să-l critice tot mai vehement pe şeful Guvernului. În decembrie erau programate alegerile parlamentare. Înainte de campania electorală, liberalii i-au propus lui Dacian Cioloş să renunţe la haina tehnocrată, să intre în partid şi să fie propunerea PNL pentru funcţia de prim-ministru. Cioloş a refuzat.

Preşedintele Iohannis s-a opus ca Cioloş să demisioneze din fruntea guvernului pe motiv că ar genera instabilitate. Între timp, pe scena politică a apărut un nou partid: Uniunea Salvaţi România (USR). În campania electorală, Nicuşor Dan, liderul USR, a anunţat că-l sprijină pe Cioloş pentru a rămâne în fruntea guvernului, însă alegerile parlamentare au adus un scor istoric pentru PSD: peste 45%

Ludovic Orban a devenit președinte PNL, cu acordul lui Iohannis

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

Alegerile europarlamentare din 2019 au fost primul test electoral şi pentru Ludovic Orban în calitate de preşedinte al PNL. Pe fondul valului anti-Dragnea, PNL a reuşit să se claseze pe primul loc la alegerile europene, cu 27%.

De asemenea, Alianţa USR-PLUS, reuşea să depăşească pragul de 20%, cu un tandem format din Dan Barna şi Dacian Cioloş. Rezultatul obţinut de partidele de dreapta a fost impulsionat şi de referendumul pe Justiţie organizat de preşedintele Iohannis concomitent cu alegerile europarlamentare, care au însemnat sfârşitul epocii Dragnea.

Al doilea mandat de președinte, obținut lejer în fața lui Dăncilă

La finalul anului 2019, scena politică arăta așa: Klaus Iohannis obţinuse lejer al doilea mandat de preşedinte, după o campanie în care a refuzat o dezbatere directă cu Viorica Dăncilă.

„Regretul meu din primul mandat, care acum dă să se încheie, este că n-am avut noroc de un Guvern cu care să lucrez împreună”, spunea Iohannis, după ce numise deja trei premieri de la PSD.

„Jo napot kivanok, PSD”

Iohannis a continuat războiul cu PSD. Miza: alegerile locale şi parlamentare din toamnă, pe care liberalii, impulsionaţi de Iohannis, sperau să le câştige.

În aprilie 2020, un proiect de lege iniţiat de UDMR privind autonomia Ţinutului Secuiesc a trecut tacit, deci fără să fie dezbătut, de Camera Deputaţilor. De la Cotroceni, preşedintele Iohannis l-a acuzat pe Marcel Ciolacu că a uneltit cu UDMR să vândă Ardealul. „Jó napot kívánok, PSD! (Bună ziua, PSD! – n.r.) Este incredibil, dragi români, ce se întâmplă în Parlamentul României. PSD a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaţilor o lege prin care dă autonomie largă Ţinutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD! Este incredibil ce înţelegeri se fac în Parlamentul României! În timp ce noi, eu, guvernul, celelalte autorităţi ne luptăm pentru vieţile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de această pandemie, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament, ca sa dea Ardealul ungurilor”, acuza Klaus Iohannis.

Dezastru la PNL în ultimii ani ai lui Iohannis

În aprilie 2020, guvernul condus de Florin Cîțu a intrat în criză după demiterea ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, urmată de destrămarea coaliției de guvernare în toamnă, pe fondul tensiunilor dintre PNL și USR. În septembrie 2021, Florin Cîțu a câștigat președinția PNL cu sprijinul lui Klaus Iohannis, dar ulterior a fost demis din funcția de premier prin moțiune de cenzură. Klaus Iohannis a format o coaliție PSD-PNL-UDMR, numindu-l premier pe Nicolae Ciucă, un general apropiat atât de președinte, cât și de liderul PSD Marcel Ciolacu.

În vara lui 2023, Nicolae Ciucă a cedat funcția de prim-ministru lui Marcel Ciolacu, marcând numirea celui de-al patrulea premier social-democrat, alături de o coabitare liniștită. De-a lungul celor 10 ani, președintele a numit doar trei premieri PNL și un tehnocrat.

Iohannis mai rămâne președinte până anul viitor

Klaus Iohannis lasă în urmă un peisaj politic fragmentat, marcat de declinul partidelor tradiționale. PNL, partenerul său politic principal, a obținut doar 14% la alegerile parlamentare și a ratat finala prezidențială cu Nicolae Ciucă. PSD a revenit pe primul loc, dar cu cel mai mic scor din istorie, 22%, în timp ce USR a obținut doar 12%. Partidele suveraniste (AUR, SOS România, POT) au câștigat peste o treime din mandate, consolidându-și poziția.

Primul tur al alegerilor prezidențiale din România, desfășurat pe 24 noiembrie, a fost câștigat surprinzător de Călin Georgescu. Într-o ședință CSAT convocată pe 28 noiembrie de Klaus Iohannis, au fost prezentate documente care arătau cum a fost sprijinit Călin Georgescu pe rețeaua TikTok, folosindu-se influența Rusiei. După ce rapoartele SRI și SIE au fost desecretizate, Curtea Constituțională a anulat pe 6 decembrie alegerile prezidențiale.

Klaus Iohannis a explicat în aceeași seară că „am primit semnale, la început doar telefonice, de la servicii, că anumite lucruri sunt ciudate” și că de aceea a decis să convoace CSAT, în care au fost prezentate documentele secrete, ulterior desecretizate. În aceste condiții Iohannis va rămâne președintele României până anul viitor, când se vor organiza noi alegeri.

Iohannis este astfel primul președinte din istoria postdecembristă a României care rămâne în funcție după finalul mandatului, deși mandatul expira astăzi, 21 decembrie.

Totodată, premierul în funcţie, Marcel Ciolacu, ar putea continua la Palatul Victoria, iar Klaus Iohannis ar putea desemna a cincea oară un premier de la PSD.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro