Manifestanții georgieni au întins o masă de Revelion în fața Parlamentului: „Nu vrem într-un despotism în stil rusesc”

Georgia este afectată de o criză politică fără precedent de când partidul aflat la putere, Visul Georgian, și-a revendicat victoria în alegerile legislative din octombrie, despre care opoziţia prooccidentală spune că au fost fraudate. Decizia guvernului, din 28 noiembrie, de a suspenda negocierile de aderare la UE a declanşat manifestaţii zilnice.

În ajunul Anului Nou, zeci de mii de oameni s-au adunat în faţa Parlamentului, în centrul capitalei Tbilisi, fluturând drapele ale UE şi ale Georgiei. Mulţi manifestanţi au amenajat o lungă masă festivă pe bulevardul principal din Tbilisi, decorat cu lumini de Crăciun, transformând a 34-a zi consecutivă de proteste într-o sărbătoare de Anul Nou.

„Seara asta dovedeşte încă o dată că poporul georgian nu va permite unui guvern prorus să transforme ţara noastră într-un despotism în stil rusesc”, a declarat un manifestant, Ilia Darsavelidze, în vârstă de 42 de ani.

„Marionetele preşedintelui rus Vladimir Putin la Tbilisi sunt neputincioase în faţa voinţei întregii noastre naţiuni. Ne vom relua locul care ne revine în Europa”, a adăugat el.

Preşedinta în funcţie, Salome Zurabişvili, aflată în conflict cu Visul Georgian, s-a alăturat manifestanţilor. „2024 a fost anul unităţii noastre, iar 2025 va fi anul victoriei noastre”, a declarat ea.

Recomandări

Realitatea Plus rupe audiențele cu tandemul Georgescu – Alexandrescu: a depășit Antena 3 CNN în decembrie și a spart un monopol vechi

Mandatul lui Zurabişvili s-a încheiat oficial pe 29 decembrie, când succesorul ei, Miheil Kavelaşvili, membru al Visului Georgian, a depus jurământul ca preşedinte titular, în urma unui proces electoral controversat.

Cu toate acestea, Zurabişvili afirmă că rămâne „singura preşedintă legitimă” a ţării până la reorganizarea alegerilor. Anterior, Zurabișvili declarat că noua legislatură şi guvernul sunt „ilegitime”, în timp ce partidele de opoziţie au refuzat să participe la lucrările Parlamentului.

În primele zece zile de proteste, poliţiştii au folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a dispersa manifestanţii, dintre care unii au aruncat focuri de artificii şi pietre. Ministerul de Interne de la Tbilisi a raportat peste 400 de arestări, în timp ce comisarul georgian pentru drepturile omului, Levan Ioseliani, şi Amnesty International au acuzat forţele de securitate că „torturează” persoanele deţinute.

Aceste violenţe poliţieneşti au stârnit o condamnare internaţională tot mai mare, iar Washingtonul şi mai multe ţări europene au aplicat sancțiuni împotriva unor responsabili din Visul Georgian.

Miniştrii de externe ai Germaniei, Franţei şi Poloniei au declarat marţi că autorităţile georgiene ar trebui să organizeze noi alegeri cu scopul de a ieşi din criza politică pe care o traversează ţara.

Recomandări

România va primi rachetele Patriot din SUA până în 2030. Cât costă înlocuirea sistemului donat Ucrainei

Condus din umbră de miliardarul Bidzina Ivanișvili, care a făcut avere în Rusia, Guvernul partidului Visul Georgian a luat o derivă autoritară şi prorusă care a compromis candidatura Georgiei la UE, un obiectiv înscris în Constituţie şi susţinut de 80% din populaţie.

Urmărește-ne pe Google News