Mii de manifestanţi s-au adunat miercuri în faţa Parlamentului de la Sofia, cerând demisia premierului Boiko Borisov, în cadrul unuia din cele mai mari proteste din seria care continuă în Bulgaria de două luni, relatează Reuters, citată de Agerpres.
Manifestația a avut loc cu ocazia primei şedinţe din sesiunea parlamentară, după vacanţa de vară a deputaţilor și a încercat practic să revitalizeze mișcarea de protest care a scăzut în intensitate în ultimele săptămâni.
Între protestatari şi poliţie au izbucnit ciocniri; forţele de ordine au folosit spray-uri iritante şi au arestat mai mulţi demonstranţi. Din mulţime s-a aruncat cu ouă, mere şi gunoaie spre clădirea parlamentului.
Manifestanţii au zguduit vehicule ale poliţiei, iar circa 20 de agenţi au fost afectaţi de o substanţă necunoscută lansată împotriva lor, a afirmat şeful poliţiei din Sofia, Gheorghi Hagiev.
Zeci de răniți, 35 de persoane arestate
Zeci de persoane au fost rănite în urma ciocnirilor de la Sofia şi 35 au fost arestate.
Potrivit autorităţilor, circa 20 de poliţişti sunt răniţi şi alte zece persoane au fost spitalizate cu iritaţii oculare şi probleme respiratorii provocate de gazele lacrimogene folosite de forţele de ordine.
Proteste au avut loc şi în alte oraşe, printre care Ruse şi Varna. La Ruse manifestanţii au blocat podul peste Dunăre, potrivit agenţiilor EFE şi Novinite.
Conform postului public bTV, citat de EFE, protestatarii au blocat,de asemenea,un punct de trecere a frontierei terestre cu România. Agenţiile menţionate nu precizează cât timp au durat aceste blocaje.
Borisov, acuzat că trage de timp
Protestatarii au afirmat că este vorba de ”Marea Revoltă Naţională” ca reacţie la intenţia declarată a guvernului de a redacta o nouă Constituţie. Ei l-au acuzat pe Borisov, care exercită al treilea mandat de prim-ministru, că nu a reuşit să combată corupţia care subminează statul de drept din cea mai săracă ţară a Uniunii Europene.
Preşedintele Rumen Radev a cerut în Parlament demisia lui Borisov şi a guvernului de centru-dreapta condus de acesta şi a făcut apel la deputaţi să respingă proiectul de revizuire a Constituţiei.
”Nu lipsa unei noi Constituţii a scos lumea în stradă, ci lipsa de moralitate a conducerii, eroziunea statului şi corupţia”, a susţinut şeful statului.
Borisov a promis că va demisiona dacă Parlamentul aprobă solicitarea sa de alegere a unei adunări naţionale constituante, însă – apreciază Reuters – nu va dispune de suficiente voturi pentru acest plan respins atât de protestatari, cât şi de partidele de opoziţie ca o tentativă de prelungire a mandatului premierului.
Critici din Germania
Timp de ani, problemele Bulgariei cu statul de drept au fost mai puțin comentate în UE, prin comparație cu Ungaria și Polonia, și asta pentru că Borisov nu a declanșat un război ideologic cu Bruxellesul, ba chiar a făcut mereu paradă cu loialitatea sa pentru Partidul Popular European și pentru Angela Merkel.
Abilitatea lui Borisov de a evita criticile dure pare să își fi atins însă limitele, scrie Politico, care observă că în rândul creștin-democraților germani, aliați ai partidului lui Borisov, au apărut voci tot mai ostile.
”Mie îmi este clar că trebuie să avem o discuție serioasă cu guvernul lui Boiko Borisov”, a declarat pentru Politico Gunther Krichbaum, președintele Comisiei de afaceri europene din Bundestag.
”Aceste lucruri sunt inacceptabile. Aderarea Bulgariei la UE a fost condiționată de angajamente și așteptări clare, iar cetățenii Bulgariei sunt acum privați de roadele statului de membru”, a spus oficialul.
Detlef Müller, de la Partidul Social Democrat german (SPD), partener de guvernare la Berlin, și-a exprimat la rândul său temerea că Bulgaria ar putea deveni o nouă Ungarie.
SPD-ul își exprimase deja susținerea pentru protestele din Bulgaria.
Situația de la Sofia a fost discutată și în Parlamentul European, care s-a arătat preocupat de situația procurorului general bulgar și de rolul fondurilor UE în corupția din țara est-europeană.
Însă partidul lui Borisov s-a apărat catalogând dezbaterea de la Bruxelles drept o tentativă a opoziției bulgare de a-și discredita țara.
De la ce a pornit totul
Unul dintre evenimentele care au detonat actualele proteste a fost difuzarea, la începutul lunii iulie, a unei înregistrări video care arăta cum membrii Serviciului Național de Protecție (NSO) dau afară un politician al opoziţiei de pe o plajă publică folosită de liderul politic Ahmed Dogan ca şi când ar fi fost proprietatea sa privată.
Nu a fost un incident oarecare. Ahmed Dogan este un fost agent al poliţiei secrete comuniste, devenit milionar şi care până în 2013 a condus Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS), partidul minorităţii turce.
Deşi a fost mereu în opoziţie şi este abia a treia forţă politică în Parlament, DPS ”controlează zone extinse ale sistemului instituţional bulgar: judiciar, executiv şi legislativ”, spune analistul politic Ognian Mincev, citat de agenția EFE, notează Agerpres.
În același timp, DPS susține mai mereu stabilitatea guvernelor, indiferent de culoarea politică, și o face și acum, cu partidul lui Borisov.
Criticii guvernului l-au acuzat pe Borisov că i-a permis lui Dogan să folosească plaja publică și că, mai mult, a beneficiat și de serviciile NSO, evident, pe cheltuiala contribuabilului bulgar.
Iar acestor critici li s-a alăturat, la începutul lunii iulie, și președintele Rumen Radev, ales cu sprijinul Partidului Socialist, în 2016.
În scurt timp, un al doilea incident a zguduit Bulgaria: polițiștii și procurorii din Bulgaria au descins în birourile administrației prezidențiale, în cadrul a două anchete ce vizează acuzații de trafic de influență și divulgare de secrete de stat.
Patru persoane au fost arestate, printre care un secretar prezidenţial şi un consilier prezidenţial – a comunicat Parchetul bulgar.
Aliații președintelui au reacționat, acuzând guvernul că a orchestrat descinderea în administrația prezidențială.
Partidul Socialist Bulgar a anunțat imediat că are încredere în integritatea preşedintelui Radev şi a afirmat că evenimentele constituie “un act fără precedent care subminează fundamentele statalităţii bulgare”.
Rezultatul celor două incidente a fost chiar valul de proteste care continuă și azi și la care participă mii de suporteri ai președintelui, ai altor partide de opoziție sau membrii societății civile, care îi acuză pe premier și pe procurorul-șef Ivan Gheșev de corupție și de legături cu mafia.