O lună de manifestații anticorupție care au zguduit Bulgaria: principalele partide rămân fără sprijin, dar nimeni nu știe cine ar trebui să le înlocuiască

Manifestațiile anticorupție care cer demisia guvernului Borisov și a procurorului-șef Ivan Gheșev au intrat marți în a 26-a zi, la Sofia, și dau semne că se extind și în diaspora bulgară, în Europa, dar și în Australia sau Canada, scrie portalul bulgar de știri Novinite.

În capitala țării, trei intersecții-cheie sunt în continuare blocate de corturile protestatarilor.

Manifestații au loc și în alte localități, iar Novinite scrie că piața centrală din Varna, al doilea oraș ca mărime al țării, ar putea fi, de asemenea, ocupată de manifestanți în această seară.

Guvernul Borisov, în cădere, dar supraviețuitor

Săptămânile de proteste au avut un efect vizibil asupra guvernului.

Un sondaj realizat de Alpha Research și dat publicității luni a aflat că sprijinul GERB (Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), formațiunea conservatoare a premierului Borisov, a căzut la 14,5%, de la 21,7% în decembrie, notează Reuters.

GERB este membru al Partidului Popular European, iar protestatarii au cerut reacții de condamnare inclusiv de la politicienii de dreapta din UE. Acestea nu au sosit însă.

GERB rămâne totuși pe primul loc în topul partidelor politice din Bulgaria. Asta în condițiile în care sprijinul pentru Partidul Socialist, principala grupare de opoziție, a scăzut și el de la 18,2% la 10,4%.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

În jur de 60% dintre bulgari susțin protestele anticorupție, dar opiniile privind oportunitatea demisiei guvernului sunt împărțite. Aproximativ 40% dintre cei care au participat la sondaj ar dori alegeri anticipate, în vreme ce 37% cred că guvernul Borisov ar trebui să își continue mandatul de patru ani, care se încheie în primăvara anului viitor.

Sondajul mai arată că sprijinul pentru “Există un astfel de popor”, noua grupare politică antisistem a cântărețului și moderatorului de talk-shaw Slavi Trifonov, a ajuns la 10,2%.

Și partidul de dreapta anticorupție Bulgaria Democratică a câștigat la capitolul popularitate și a ajuns la un scor de 6,2% în sondaj.

Pe fondul acestei fragmentări politice, spun comentatorii, este neclar cine ar putea să preia controlul țării în viitor.

Oamenii susțin protestele, dar nu știu ce ar trebui să vină după ele. Deocamdată nu există o forță politică dominantă în jurul căreia să se consolideze o majoritate clară.

Analista Alpha Research, Boriana Dimitrova:

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

De la ce a pornit totul

Unul dintre evenimentele care au detonat actualele proteste a fost difuzarea, la începutul lunii iulie, a unei înregistrări video care arăta cum membrii Serviciului Național de Protecție (NSO) dau afară un politician al opoziţiei de pe o plajă publică folosită de liderul politic Ahmed Dogan ca şi când ar fi fost proprietatea sa privată.

Nu a fost un incident oarecare. Ahmed Dogan este un fost agent al poliţiei secrete comuniste, devenit milionar şi care până în 2013 a condus Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS), partidul minorităţii turce.

Deşi a fost mereu în opoziţie şi este abia a treia forţă politică în parlament, DPS ”controlează zone extinse ale sistemului instituţional bulgar: judiciar, executiv şi legislativ”, spune analistul politic Ognian Mincev, citat de agenția EFE, notează Agerpres.

În același timp, DPS susține mai mereu stabilitatea guvernelor, indiferent de culoarea politică, și o face și acum, cu partidul lui Borisov.

Iar acestor critici li s-a alăturat, la începutul lunii iulie, și președintele Rumen Radev, ales cu sprijinul Partidului Socialist, în 2016.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

În scurt timp, un al doilea incident a zguduit Bulgaria: polițiștii și procurorii din Bulgaria au descins în birourile administrației prezidențiale, în cadrul a două anchete ce vizează acuzații de trafic de influență și divulgare de secrete de stat.

Patru persoane au fost arestate, printre care un secretar prezidenţial şi un consilier prezidenţial – a comunicat Parchetul bulgar.

Aliații președintelui au reacționat, acuzând guvernul că a orchestrat descinderea în administrația prezidențială.

Corupție generalizată

Rezultatul celor două incidente a fost chiar valul de proteste care continuă și azi și la care participă mii de suporteri ai președintelui, ai altor partide de opoziție sau membrii societății civile, care îi acuză pe premier și pe procurorul-șef Ivan Gheșev de corupție și de legături cu mafia.

Însă, subliniază European Council on Foreign Relations (ECFR), unul dintre cele mai importante think-thank-uri la nivel european, problema are implicații mai largi.

Bulgaria tocmai a intrat în sala de așteptare a zonei euro, iar stabilitatea politică din țară – bazată pe statul de drept, democrație, un sistem judiciar funcțional și mecanisme eficiente anticorupție – este crucială pentru eventuala aderare la euro, observă ECFR, citat de RFI.

Din punct de vedere al politicii externe europene, Bulgaria este un stat de frontieră, jucând astfel un rol important în domenii precum migrația, securitatea, relațiile cu Turcia și Rusia și situația din zona Mării Negre. Dacă Bulgaria nu reușește să abordeze provocările în mod corespunzător, aceasta se va simți rapid în alte părți ale Europei.

Bulgarii întorși acasă din cauza pandemiei participă la proteste

Pentru bulgari, protestele actuale reprezintă un nou moment pentru a-și manifesta nemulțumirea față de corupția generalizată și față de tranziția pe care mulți o consideră eșuată.

Premierul Borisov se află aproape de sfârșitul celui de-al treilea mandat de premier – un ”supraviețuitor”, în cuvintele multor comentatori politici -, dar nu este singurul care a stârnit nemulțumirea cetățenilor, în contextul corupției generalizate.

”În Bulgaria nu am trăit niciodată în democraţie. Avem o oligarhie care controlează toate instituţiile, nu recunoaşte echilibrul puterilor, în timp ce procesul electoral este corupt şi manipulat de mass-media”, spune Atanas Şarkov, unul dintre tinerii participanţi la proteste şi care au instalat corturi în centrul Sofiei, citat de agenția EFE.

”Un protest moral, al unei generaţii cu vârsta între 15 şi 45 de ani, care refuză să trăiască într-un stat ce seamănă tot mai mult cu Rusia lui Putin”, astfel descrie actualele manifestaţii Evgheni Dainov, profesor de ştiinţe politice la New Bulgarian University şi care crede că instituţiile statului bulgar sunt sechestrate de această oligarhie.

De-a lungul perioadei de tranziţie, peste două milioane de bulgari şi-au părăsit ţara.

Conform datelor oficiale din august 2019, circa 900.000 de bulgari lucrau în străinătate, mai ales în vestul Europei.

Urmărește-ne pe Google News