3 comentariiMinisterul Apărării Naționale a acceptat să mute radarul NATO de la Cârcea pentru ca Lidl să-și poată continua ridicarea unui depozit aflat în perimetrul de acțiune al obiectivului militar ce face parte din sistemul integrat de apărare a scutului de la Deveselu. Terenurile fuseseră cumpărate de Lidl de la un primar PSD al localității unde e și unitatea militară.
Judecătoarea Florica Dudu, de la Tribunalul Dolj, a respins însă marți, 20 septembrie, înțelegerea dintre MApN și Lidl, a decis continuarea procesului în care Armata Română a cerut anularea autorizației de construire a centrului logistic al firmei germane, în curs de construire la Cârcea.
Despre depozit: „Ministerul Apărării Naționale nu a fost înştiinţat”
Înainte de publicare, Libertatea a întrebat ministerul ce va face după decizia judecătorească. Răspunsul MApN a venit joi, la câteva ore după publicarea articolului.
„Ministerul Apărării Naționale va pune în aplicare toate hotărârile definitive și executorii ale instanțelor de judecată”, susține instituția condusă de Vasile Dîncu.
În răspunsul oferit Libertatea, pe care îl publicăm integral la final, MApN recunoaște faptul că clădirea pe care o ridică Lidl la 2 kilometri de UM 01803L Cârcea se află în zona de protecție instituită pentru asigurarea funcționării la parametrii optimi a radarului AN/FPS-117.
„Ministerul Apărării Naționale nu a fost înştiinţat şi nu a primit, spre analiză, o solicitare de avizare în vederea evaluării impactului pe care construcţia o poate avea asupra obiectivelor militare din zonă, așa cum prevede legislația în vigoare”
„Realizarea obiectivului industrial afectează în mod semnificativ capacitatea de funcționare a radarului”
Ministerul spune că a acționat rapid. „Personalul UM 01803L Cârcea a întreprins demersuri legale imediat ce a fost evident ca în zona apare o nouă construcție, respectiv începând cu data de 24 ianuarie 2022, când lucrările de construcție în discuție au ajuns în stadiul ridicării stâlpilor structurii de rezistență supraterană, dată la care unitatea a sesizat situația prin raport către eșalonul superior”.
În paralel, arată MApN, a inițiat demersurile pentru formularea unei acțiuni în instanță în vederea anulării autorizației de construcție nr. 206 din 28.06.2021, eliberată de Consiliul Județean Dolj, cererea de suspendare a actului administrativ fiind depusă de Ministerul Apărării Naționale la tribunalul Dolj, cu nr. 2447 din 18.03.2022.
În baza calculelor matematice și demonstrațiilor științifice a rezultat că realizarea obiectivului industrial în discuție, conform proiectului pus la dispoziție, afectează în mod semnificativ capacitatea de funcționare a radarului, în special pe direcţia SUD, una din direcțiile principale de cercetat.
Răspunsul MApN către ziar:
Nu mai vorbesc de mutare
În legătură cu felul cum s-a ajuns la înțelegerea cu Lidl, între timp desființată de instanță, MApN susține că în urma analizelor au ajuns la două soluții:
1. Desființarea în totalitate a construcțiilor deja edificate – prin finalizarea demersurilor aflate deja în derulare în instanță, singura autoritate care poate dispune o asemenea măsură. Dezavantajul major al acestei opțiuni ține de faptul că, până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de instanțele sesizate, funcționarea radarului din dotarea unității va rămâne afectată de elementele de infrastructură ridicate până la momentul sistării lucrărilor. Durata de timp necesară finalizării acestor demersuri și readucerii terenului la starea inițială nu poate fi apreciată la acest moment.
2. Realizarea unor lucrări de supraînălțare a platformei de dispunere a antenei radar, pe cheltuiala agentului economic care dorește realizarea construcției industriale, conform specificațiilor definite de unitatea militară în dotarea căruia se află aparatura radar și în concordanță cu specificațiile producătorului sistemului radar. Lucrările ar urma să fie realizate, pe cheltuiala SC LIDL România SCS cu un operator economic specializat și agreat de către furnizorul echipamentelor sau de agenția NATO specializată (NATO Support and Procurement Agency).
MApN anunță că agreat a doua soluție, care „presupune amenajarea unei locații temporare care să permită continuarea activității sistemului radar, supraînălțarea actualei poziții de dispunere și revenirea pe aceasta la finalizarea lucrărilor, ar îmbunătăți în mod substanțial posibilitățile de descoperire ale radarului, chiar comparativ cu situația de dinaintea începerii lucrărilor de construcție la obiectivul industrial”.
Cum arăta ordinul inițial al ministrului Dîncu
Această soluție diferă de cea trecută în Ordinul 106 din 12 iulie 2022 în care se vorbește despre mutarea radarului într-un nou amplasament.
În ordinul din iulie, ministrul Vasile Dîncu vorbește despre:
- „Relocarea efectivă a radarului FPS-117 din organica Campaniei 110 radiolocație Cârcea din poziția actuală în viitorul amplasament”
- „Activitățile ce presupun montarea/demontarea tuturor echipamentelor radar și instalarea lor în poziția viitoare”.
În acel ordin, șeful Armatei spune că „a delegat locțiitorului Brigăzii 76 Cercetare, Supraveghere și recunoaștere, competența încheierii a tranzacției judiciare cu părțile litigante din dosarul 3706/63/2022, aflat pe rol la tribunalul Dolj, pentru amenajarea unei poziții temporare de funcționare a unui radar pe timpul executării lucrărilor și relocarea efectivă a radarului FPS-117 din organica Campaniei 110 radiolocație Cârcea, din poziția actuală în viitorul amplasament, care se va realiza de către părți pe cheltuiala lor, cu un operator agreat de furnizorul lor sau agenția NATO, care va avea în răspundere toate activitățile ce presupun montarea/demontarea tuturor echipamentelor radar și instalarea lor în poziția viitoare”.
După decizie, din răspuns rezultă că nu se mai referă la ”relocare” și la ”supraînălțare”.
”Cursul de acțiune pentru rezolvarea acestei situații va fi decis după finalizarea procedurilor judiciare, cu respectarea deplină a deciziilor instanțelor judecătorești”, a mai explicat MApN în răspunsul către Libertatea.
Răspunsul integral al Ministerului Apărării: