ComenteazăNăscut în Maramureș, Alex Greceniuc este președintele Congresului Mondial al Organizațiilor Ucrainene de Tineret.
Etnic ucrainean, de profesie arhitect, el a fost numit, din 17 ianuarie, drept unul din membrii Radei (n.r. – consiliului) de tineret din cadrul Biroului Președintelui Ucrainei – noua denumire a administrației prezidențiale a lui Zelenski.
Alex explică, pentru cititorii Libertatea, cum s-a schimbat situația în Ucraina în ultimele luni. Și folosește denumirea de Kyiv (Keiiv) în loc de rusescul Kiev, el fiind parte a unei mișcări pornite în 2018 cu scopul de a utiliza denumirea ucraineană a capitalei.
Spune că nu toate relatările de presă despre trupe se confirmă
– Cum ai caracteriza situația din Ucraina în acest moment, comparativ cu acum două luni, de exemplu?
– În prezent, situația din Ucraina e una foarte dinamică și intensă. Asta și din punct de vedere al cooperării diplomatice cu partenerii strategici, dar și al străduințelor diplomaților ucraineni de a aplana situația prin negociere. Toate pentru a evita o eventuala confruntare armată. Dacă acum două luni discuțiile vizau anumite scenarii probabile, acum situația s-a intensificat, dovadă fiind interacțiunile recente ale liderilor preocupați de situația din regiune și reprezentanții Rusiei.
În ceea ce privește mobilitatea militară a zonei, presa internațională dezvăluie zilnic noi mișcări și comasări de trupe în diverse zone din jurul Ucrainei, dar care nu au fost mereu confirmate sau verificate. Totuși, reflectă o presiune mărită vizavi de cererile Rusiei.
– Pe fond?
– Pe de altă parte, se poate afirma că, în fond, lucrurile nu s-au schimbat prea mult, iar datele la care se raportează Kyivul sunt aceleași. Separatiști în Donbas susținuți de Rusia, mișcări de trupe la granița de est încă din primăvara anului trecut și un război hibrid încă din 2014. De aceea, observăm o inflamație mediatică pe această temă în ultima perioadă, dar nu sunt motive de panică și ar fi bine-venită o scădere a tensiunii din presa internațională în acest sens.
„Se încearcă dezbinarea liderilor europeni cu privire la tema aderării Ucrainei în NATO”
– La sfârșitul lui 2021, lumea părea relaxată, aproape convinsă că e doar un joc la cacealma al administrației de la Moscova. S-a schimbat starea de spirit?
– Poziția rușilor nu pare să se fi schimbat. În schimb, ceea ce s-a schimbat în plan intern în Ucraina este conștientizarea unui posibil scenariu dramatic. Asta a ridicat în rândul populației motivația de a susține țara în mod voluntar, așa cum au făcut-o, de exemplu, în 2014. Începând cu Euromaidanul și continuând cu miile de voluntari care au venit în sprijinul armatei desfășurate în Donbas.
Pentru majoritatea cetățenilor ucraineni, situația nu e una nouă sau surprinzătoare. Ei sunt pregătiți pentru orice eventualitate, pregătiți să își pună umărul în caz de nevoie, pentru că trăiesc zilnic cu acest pericol stabilit de 8 ani de zile în estul țării”.
– Care ar fi motivele pentru care Putin ar ataca Ucraina și care nu?
– Nu cred că miza este invazia Ucrainei, cât mai degrabă o presiune pe liderii europeni în încercarea de a-i dezbina pe tema aderării Ucrainei în cadrul NATO, și de a genera instabilitate în Ucraina și în regiune. Probabil la Kremlin se simte un confort, știind că există o zonă de buffer între aliații NATO și Rusia. Aceasta ar fi anulată în cazul unei invazii militare și ar avea consecințe grave asupra Rusiei, conform pozițiilor asumate recent de liderii europeni și de SUA.
– Se văd efecte ale perioadei de incertitudine în Ucraina? A scăzut turismul, au crescut prețurile?
– E dificil de cuantificat și de observat un efect imediat. Dar cu siguranță sunt efecte traduse în economie din cauza incertitudinii din regiune începând cu 2014, la care se adaugă restricțiile privind pandemia COVID-19 și creșterile de prețuri în domeniul energiei din toată lumea. Nu este deloc un moment ușor de suportat, motiv pentru care Ucraina are nevoie de o susținere majoră din partea partenerilor și aliaților săi.
Ucraina a devenit chiar pilonul echilibrului de forțe dintre est și vest și constituie un avanpost în păstrarea păcii din regiune.
„Inițiativa lui Aurescu, bine-venită”
– Ce zici despre faptul că Ambasadele SUA și UK și-au retras din personal?
– Consider că e o măsură precaută, dar prematură, iar acest gest nu face altceva decât să intensifice temerile pe plan național. E un semnal care joacă în defavoarea Ucrainei și care, din punctul meu de vedere, ar fi trebuit să rămână la nivelul realizării unui plan de evacuare imediată și nu o directivă executorie. În schimb, inițiativa propusă recent de ministrul român de externe Bogdan Aurescu, aceea de a organiza întrunirea miniștrilor de externe din UE la Kyiv în cadrul Consiliului de Afaceri Externe al Uniunii Europene, asta pentru a demonstra susținerea Ucrainei și solidaritatea cu poporul ucrainean, este bine-venită și contracarează mesajul transmis prin demersul SUA și al Marii Britanii.
– Cum ți se par avertismentele date de englezi, referitoare la o posibilă lovitură de stat?
– Britanicii par să se bazeze pe un cumul de date care i-au condus la această concluzie. Necunoscând acele date nu pot decât să apreciez faptul că au dezvăluit aceste lucruri și că au tras un semnal de alarmă în această privință.
– Are România de ce să își facă griji?
– Cât timp România își va face datoria de bună vecină și va susține demersurile de descurajare a oricăror intervenții din partea Rusiei pe teritoriul Ucrainei nu are motive să își facă griji. Repet: dacă România va conlucra la nivel diplomatic pentru a susține solicitările Ucrainei la toate nivelurile, vorbim de NATO, Parlamentul European, Adunarea Parlamentară a Comisiei Europene, de scădere a tensiunilor din regiune și va pune umărul la implementarea măsurilor necesare pentru păstrarea păcii în regiune, nu are de ce să-și facă griji.