ComenteazăDemnitarul a precizat că România dorește înlocuirea procentului de 9,4% din PIB cu un alt indicator de disciplină financiară, pentru a putea asigura majorarea pensiilor pe viitor.
„Trebuie să avem posibilitatea aceasta de ajustare a acestei categorii de cheltuieli în funcţie de cum au loc evoluţiile indicatorilor la nivel macroeconomic, în special în ceea ce priveşte rata inflaţiei, şi în acelaşi timp să păstrăm disciplina financiară pe care o solicită Comisia Europeană în legătură cu aceşti indicatori. Cum am spus, după ziua de mâine, o să vă oferim informaţii suplimentare”, a spus Marcel Boloș, potrivit news.ro.
La discuțiile de marți cu reprezentanții Comisiei Europene va participa și ministrul PSD al muncii, Marius Budăi.
„Noi suntem pregătiţi pentru o discuţie, împreună cu ministrul muncii, şi să vedem finalul discuţiilor care vor avea loc şi veştile care sperăm noi să fie bune pentru ceea ce înseamnă implementarea PNRR”, a adăugat Boloș.
„Este greu de negociat cu Comisia Europeană”
Într-o intervenție avută în urmă cu două zile la Antena 3, întrebat dacă va reuşi modificarea procentului de 9,4 la sută din PIB, impus de USR, Boloş a explicat că este foarte greu de negociat cu Comisia Europeană.
„Este o problemă tehnică pe care noi va trebui să o argumentăm foarte bine, pentru că ceea ce este foarte greu de negociat cu Comisia Europeană sunt componentele de reformă”, a spus demnitarul pe 13 mai.
„Nu merg argumente care ţin de voinţa părţilor sau argumente emoţionale sau orice alt fel de argumente care nu sunt clădite pe informaţii şi date care vin din sistemul nostru de cheltuieli şi care sunt în legătură cu jalonul. Nu va fi o negociere uşoară, ne-am pregătit pentru acest moment şi trebuie să avem argumentele care ţin de rata inflaţiei şi de eliminarea inechităţilor din sistemul de pensii general”, a adăugat el.
De ce a cerut România modificarea procentului din PIB pentru pensii
La finalul lunii aprilie, România a trimis la Comisia Europeană propunerile de modificare pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, în baza căruia țara noastră beneficiază de 29,18 miliarde de euro.
Printre propunerile de modificare a PNRR se numără și reforma pensiilor, mai precis eliminarea procentului de 9,4% din PIB şi înlocuirea cu includerea unei reguli de indexare, „în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile”.
Argumentul României este că procentul de 9,4%, prins în forma inițială a PNRR și în care ţara noastră trebuie să se încadreze până în 2070, va duce la sărăcirea populaţiei. „Este foarte greu să menţii pe o perioadă de 50 de ani acest plafon, în condiţiile în care numai rata inflaţiei în 2022 a fost de 15%”, a explicat Boloș.