35 comentariiComisia Europeană insistă pentru măsuri fiscale mai dure, care să acopere gaura de la buget și reforme structurale, în timp ce Guvernul încearcă să negocieze ținta de deficit și măsurile economice pe care le va aplica.
România s-a angajat la un deficit de 4,4% din PIB în 2023 prin legea bugetului și PNRR.
Ministrul de finanțe, Marcel Boloș, recunoaște, într-o declarație pentru Libertatea, că măsurile de reformă fiscală care s-au discutat până în prezent la nivelul coaliției nu acoperă toate obligațiile din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Surse guvernamentale au declarat pentru Libertatea că reprezentanții Comisiei Europene insistă și ca reforma pensiilor să fie realizată mai rapid.
Între timp, la nivelul Executivului din România se discută noua lege a salarizării unitare, o promisiune care a fost făcută mai multor confederații sindicale și care este jalon în PNRR.
„Mâncarea la români ar însemna că se scumpește cu 10%”
„Să punem în aplicare PNRR, cu toate componentele din reforma fiscală, înseamnă introducerea impozitării progresive și reducerea cotelor de TVA de la trei la una. Mâncarea la români ar însemna că se scumpește cu 10%, ceea ce nu cred că este astăzi posibil de discutat”, a declarat Marcel Boloș pentru Libertatea.
Întrebat dacă Guvernul va fi de acord cu menținerea unei singure cote de TVA, de 19%, Marcel Boloș a răspuns: „Poate vrea Comisia, dar nu putem sacrifica o țară”.
Nu se pot aplica și legea salarizării unice, și legea pensiilor, și reducerea deficitului bugetar
El a lansat alte avertismente importante.
„Nu cred că se pune problema reformei salarizării unice, nu avem cum să o ducem din punctul de vedere al bugetării și al spațiului fiscal. Am explicat Comisiei că asta ne duce în incapacitate de plată, să nu avem posibilitatea să o aplicăm. Nu se pot aplica și legea salarizării unice, și legea pensiilor, și reducerea deficitului bugetar. Nu se pot face toate aceste lucruri. Spun asta cu toată responsabilitatea”, a susținut Marcel Boloș, ministru de finanțe, pentru Libertatea.
El a adăugat că trebuie să existe o succesiune în timp pentru aplicarea acestor măsuri.
„Am spus că planul de măsuri fiscale nu este în acord cu PNRR și nu acoperă în întregime necesarul de finanțare de care are România nevoie. România ar trebui să completeze măsurile din planul de măsuri fiscale pentru a acoperi necesarul de finanțare”, a subliniat Boloș.
Comisia Europeană vrea mai puține IMM-uri
Ministrul a dezvăluit că în negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene au fost discutate măsurile legate de impozitarea suplimentară a IMM-urilor, reducerea unor facilități fiscale, introducerea taxei de 1% pe cifra de afaceri a multinaționalelor și introducerea plății CASS pentru agricultură, construcții și industria alimentară.
Surse politice au declarat pentru Libertatea că reprezentanții Comisiei Europene au insistat pentru o diminuare a numărului de IMM-uri, considerând că acestea reprezintă adevărate „paradisuri fiscale”. S-a discutat inclusiv o propunere ca IMM-urile să fie sub pragul de 50.000 de euro.
În discuțiile cu Uniunea Europeană, ministrul de finanțe a solicitat majorarea deficitului bugetar la 5,5% din PIB, fără penalizări și fără blocarea fondurilor europene.
Premierul Marcel Ciolacu se va întâlni vineri cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, pentru a discuta despre măsurile fiscal-bugetare pentru care Guvernul dorește să-și angajeze răspunderea, dar și pentru ținta de deficit bugetar pentru 2023.