Comentează„Chiar îl felicit pentru această iniţiativă pe care o are, îndrăzneaţă, şi îl susţin. Să nu uităm că, atunci când s-a negociat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Uniunea Europeană avea un singur tip de criză de gestionat. Era criza COVID şi criza medicală. Ulterior, după ce lucrurile au evoluat, acum suntem în situaţia în care avem trei crize: criza războiului din Ucraina şi, în plus, mai avem o criză la utilităţi şi mai avem una care stă în aşteptare şi pe care v-am menţionat-o (n.red. – criza alimentară)”, a spus Marcel Boloș, potrivit news.ro.
Ministrul PNL a precizat că traiul românilor și cheltuielile publice nu mai sunt aceleași de la începutul negocierii PNRR la Comisia Europeană, astfel că demersul ministrului PSD, Marius Budăi, „este unul cât se poate de firesc”.
Avem o rată a inflaţiei de 14%, avem 3,2 milioane de oameni în risc de deprivare materială şi risc de sărăcie extremă, acestea sunt nişte realităţi. Dacă dumnealui nu ar lupta pentru acest lucru, nu cred că i-ar face cinste demnitatea de ministru. Eu susţin acest demers.
Ministrul PNL al proiectelor europene, Marcel Boloş:
În acest moment, media europeană a plafonului PIB alocat pentru pensii este de 13%, iar Marius Budăi, susținător al renegocierii PNRR, a precizat încă de la începutul anului că este nevoie de 11,7% din PIB. De aceea, ministrul PSD al muncii a precizat recent că va propune eliminarea procentului actual de 9,4% din PIB inclus în PNRR.
România avea în decembrie 2021 o cheltuială cu pensiile de aproximativ 8% din PIB. La începutul acestui an, PNL a avertizat că majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2022 va duce la cheltuieli de 9,4% din PIB, adică exact pragul agreat cu Comisia Europeană, care nu trebuie depășit. Acest lucru a dus la tensiuni în coaliția de guvernare între partidul condus la acel moment de Florin Cîțu și PSD.