13 comentarii„Suntem într-un proces ireversibil. În momentul în care ai intrat și maritim, și aerian… Repet, maritim este extraordinar de important pentru dezvoltarea strategică a Portului Constanța. Am plecat în direcția corectă. Mi-aș fi dorit și eu și terestru anul acesta. Este evident. Anul viitor, vom continua toate demersurile, să finalizăm. Din punctul meu de vedere, mai mult ca sigur, sub președinția Ungariei de la sfârșitul anului”, a susținut Ciolacu.
Premierul și liderul PSD a negat că România va primi mulți migranți din Austria, ca parte a acceptării intrării în Schengen maritim și aerian din luna martie 2024.
„Nu este așa ceva. Nu poate să apară unul să arunce o minciună în spațiul public, să vină cineva să mintă și pe urmă toată lumea să dea explicații că nu este așa. S-au convenit la Dublin lucrurile privind migrația la nivelul UE. De unde să vină migranții? Noi nu suntem pe harta migrației, nu e pe la noi”, a afirmat Ciolacu.
„În martie 2024 vom fi și aerian, și maritim. O fi așa o problemă că a reușit iarăși un premier de la ciuma roșie să ducă România și în spațiul Schengen, cum am dus și în NATO, și în UE, dar până la a fi negativist cu o realizare a țării, a românilor, a României…”, a mai spus el.
În acest moment, Spania deține președinția rotativă a Consiliului UE. Urmează Belgia în perioada ianuarie-iunie 2024 și Ungaria în perioada iulie-decembrie 2024.
Eliminarea controalelor la granițele aeriene și maritime pentru România va avea loc în martie 2024, a anunțat Ciolacu miercuri seară, 27 decembrie. Șeful Guvernului nu a precizat când se vor ridica și frontierele terestre. Surse guvernamentale au spus însă pentru Libertatea că acest lucru nu va avea loc mai devreme de 2025.
Ce a cerut Austria pentru Air Schengen
Premierul Marcel Ciolacu a spus pe 9 decembrie că Austria „şi-a flexibilizat poziţia” referitoare la Schengen și a acceptat să se ridice graniţele aeriene pentru România. Decizia nu s-a referit însă și la frontierele terestre, pentru că România nu este oficial membră Schengen.
Viena a pus și trei condiții principale pentru Air Schengen: întărirea în continuare a securității la frontierele externe ale Uniunii Europene, creșterea controalelor la frontierele România-Bulgaria și Ungaria-România și acceptarea de către Bulgaria și România a migranților aflați în Austria, mai ales afgani și sirieni.
Premierul Bulgariei a respins din start condițiile impuse de Austria pentru „Air Schengen”, considerându-le „absolut inacceptabile”. La rândul său, președintele Klaus Iohannis a spus pe 13 decembrie că nu crede că Austria va ceda curând în privința intrării complete în Schengen. „Mai e cale lungă, e nevoie de multe negocieri”, a transmis șeful statului, aflat la Bruxelles.
Austria a blocat aderarea României la Schengen în decembrie 2022, în Consiliul JAI de la Bruxelles. Viena a adus drept argument criza migranților. Olanda a votat atunci împotriva admiterii Bulgariei, care a fost însă cuplată cu România, cele două țări fiind evaluate împreună. Pe 21 decembrie 2023, Olanda a anunțat că renunță oficial la vetoul impus Bulgariei.