Comentează“Nu trebuie să ne folosim de forță, ci de puterea comunicării”, a spus epidemiologul, care a fost invitatul special al unei conferințe online organizate de Camera de Comerț Elveția-România.
Trei vaccinuri anti-COVID produse de companii diferite (Pfizer/BioNTech, Moderna și AstraZeneca/Oxford) au anunțat rezultate foarte bune în faza a treia de testare. Totuși, nu înseamnă că din momentul în care avem primul vaccin, pandemia se va încheia. E nevoie să fie întruniți mai mulți factori, crede epidemiologul elvețian Marcel Tanner.
Chiar dacă ai eficacitate mare la un vaccin, nu înseamnă că eficiența în combaterea bolii este aceeași.
“De pildă, dacă eficacitatea unei soluții, fie vaccin, fie medicament, este de 80%, eficiența va fi de 29%, dacă nu ai și acces la soluție, dacă nu ai conformitatea furnizorilor și aderența pacienților (pacienți care să urmeze întocmai tratamentul – n.r.)”, explică cercetătorul.
Pandemia, ca un piton în mijlocul drumului
Profesorul elvețian și-a dedicat întreaga viață cercetării bolilor infecțioase și a fost coordonatorul echipei care a realizat primul vaccin antimalarie pentru Africa, în 1992. Tot din lumea africană a găsit cel mai bun exemplu pentru a ilustra pandemia de astăzi.
În prezentarea din cadrul conferinței de la Camera de Comerț Elveția-România, cercetătorul a arătat o poză cu un drum african peste care trece un piton de câțiva metri.
“Asta mi s-a întâmplat în 2005: un piton uriaș traversa strada și a trebuit să ne oprim. Dar acea situație a fost ușoară, fiindcă tot ce a trebuit să facem a fost să așteptăm și apoi am trecut. Astăzi suntem într-o situație mult mai dificilă. În pandemie, nu putem face la fel”, a spus profesorul.
Așa că a trebuit ca toate statele lumii să vină cu o strategie de combatere, nu puteau aștepta să treacă pericolul. Și ce au folosit majoritatea este ceea ce profesorul Tanner numește “strategia brânzei elvețiene”.
Au impus distanțarea socială, purtarea măștilor, spălatul pe mâini și testarea rapidă. “Toate aceste măsuri sunt ca feliile de brânză cu găuri în ele. Suprapuse, au un grad de eficiență, dar tot mai scapă ceva printre găuri”, explică profesorul.
Vaccinarea, pe o perioadă de 8-12 luni
“Lockdown-ul are urmări dezastruoase social și economic, dacă tot se repetă. Noi avem în fiecare zi 50.000 de navetiști care vin din Germania și Franța să lucreze în industria farmaceutică și în alte industrii”, a explicat situația din Elveția.
Așa că toată lumea își pune nădejdea în vaccin, iar potrivit calculelor specialistului, vaccinarea se va desfășura pe o perioadă de 8-12 luni, în cel mai bun caz.
“Dacă oamenii văd că vaccinul este sigur, atunci vine și acceptarea”
Pe cine vaccinăm întâi? “Nu vaccinăm toată populația, într-o modalitate de pătură, începem cu grupurile vulnerabile și cu personalul medical. Nu se pune problema să faci vaccinarea obligatorie, dar dacă oamenii îi văd eficacitatea, dacă văd că acest vaccin este sigur, atunci vine și acceptarea.
Pentru că aceștia sunt într-o proporție mică și prin urmare ei îți vor spune: mulțumesc că îmi respecți decizia și mulțumim că ne protejați. Pentru că cei care sunt vaccinați vor proteja și mica proporție a celor care nu vor”, explică epidemiologul.
Elvețianul crede că cel mai promițător lucru realizat de oamenii de știință în acest an este obținerea vaccinului.
“Am arătat că acest lucru este posibil și în Ebola, când am putut avea în șapte luni un vaccin. Am făcut asta și în malarie. Să ai 12 vaccinuri pentru corona candidate în fazele a doua și a treia de testare, ăsta e un efort impresionant. E clar că în faza a treia a testării ai depășit etapa reacțiilor adverse comune”, dă încredere omul de știință.
Un document publicat de Agenția Națională a Medicamentului dezvoltă ceea ce a punctat Marcel Tanner. Găsirea unui vaccin într-un timp mai scurt nu înseamnă că s-a făcut rabat de la calitatea cercetării sau că s-au scurtat etapele de supraveghere a pacienților. Doar că a fost o mobilizare de forțe globală extraordinară.
Întreaga conferință a profesorului Marcel Tanner o puteți vizionaaici.