Progresul pentru reducerea poluării în apele recifului, provenită din agricultură și pășunat nu a fost cel așteptat, fiind necesare mai multe investiții pentru a îndeplini obiectivele privind calitatea apei, se arată în raport.
Recomandarea de plasare pe o listă de situri de patrimoniu mondial „în pericol” va fi luată în considerare alături de răspunsurile guvernelor din Queensland și ale celor federale, din Australia, înainte ca Unesco să facă o recomandare oficială către comitetul pentru patrimoniul mondial, înainte de următoarea sa întâlnire.
Misiunea a fost efectuată la cererea fostului ministru federal al mediului Sussan Ley, după ce fostul guvern a făcut lobby cu succes împotriva unei recomandări Unesco din 2021 ca reciful să fie plasat pe lista de situri „în pericol”.
Doi experți, unul de la Unesco și altul de la Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, s-au întâlnit cu guvernul, oamenii de știință și părțile interesate din Queensland cu două luni înainte de înfrângerea guvernului Morrison.
Raportul final al misiunii, publicat luni după-amiază la Paris, după o întârziere de șase luni, a formulat 10 recomandări prioritare care trebuiau abordate „cu cea mai mare urgență”.
Implementarea recomandărilor ar putea „îmbunătăți drastic capacitatea (Australiei) de a asigura și promova conservarea proprietății” și ar putea păstra „valoarea universală excepțională” pentru generațiile viitoare, se arată în raport.
Planul guvernamental Reef 2050 trebuia consolidat înainte de sfârșitul acestui an pentru a include „angajamente clare ale guvernului de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în concordanță cu eforturile necesare pentru a limita creșterea temperaturii medii globale la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale”, a spus raportul.
Analiza independentă a constatat că noua țintă a Australiei este în concordanță cu menținerea încălzirii la 2°C , peste obiectivul de 1,5°C considerat critic pentru sănătatea pe termen lung a recifului.
Două recomandări au solicitat guvernului statului Queensland să accelereze lansarea strategiei sale de pescuit durabil.
Creșterea temperaturii oceanelor determinată de arderea combustibililor fosili a provocat albirea pe scară largă a coralilor în 1998, 2002, 2016, 2017, 2020 și 2022. Oamenii de știință se tem că, fără condiții mai răcoroase în următoarele săptămâni, reciful s-ar putea confrunta din nou cu albirea în această vară.
Unesco va pregăti acum un nou raport privind starea recifului, care va lua în considerare constatările misiunii și orice răspunsuri din partea guvernelor de stat și federale.
Acest raport va face recomandări oficiale direct comitetului pentru patrimoniul mondial înainte de întâlnirea reprogramată care va avea loc în prima jumătate a anului viitor.