ComenteazăAutoritățile de la Londra au luat-o iarăși înaintea UE și au început deja administrarea unui al doilea vaccin împotriva COVID, pentru a grăbi campania de imunizare a populației.
Este vorba despre serul dezvoltat de Oxford și AstraZeneca, care are o eficiență declarată ceva mai redusă decât cea a vaccinului Pfizer/BioNTech, dar este mai ieftin și poate fi distribuit cu costuri logistice mai mici.
Marea Britanie nu este singura țară care a autorizat serul AstraZeneca. India a anunțat și ea, duminică, aprobarea în regim de urgență a acestui ser.
Statele UE, care au început în decembrie imunizarea cu vaccinul Pfizer/BioNTech mai au de așteptat până la aprobarea vaccinului AstraZeneca.
Care sunt însă principalele diferențe între cele două vaccinuri?
Model diferit de funcționare
Pfizer a dezvoltat un vaccin care are la bază o tehnologie inedită, denumită ARN mesager sintetic, care presupune injectarea în organism a unei secvențe genetice a coronavirusului, pentru a instrui sistemul imunitar cum să reacționeze împotriva virusului, notează BBC.
Este și tehnologia folosită de vaccinul Moderna, care a fost aprobat în SUA.
Vaccinul AstraZeneca are o abordare diferită. Acesta combină o versiune inactivă a unui virus comun care infectează cimpanzeii și o proteină a virusului SARS-CoV-2, pentru a declanșa un răspuns al sistemului imunitar.
Ambele vaccinuri au nevoie de două doze – injectate la un interval de trei-patru săptămâni – pentru a fi eficiente.
Care este eficiența vaccinurilor
Pfizer a anunțat încă de anul trecut că vaccinul său este eficient în proporție de 95%. Eficacitatea scade foarte puțin, la 94%, la oameni cu vârste de peste 65 de ani, potrivit BBC.
În cazul vaccinului AstraZeneca, situația este un pic mai complexă.
În cadrul rezultatelor intermediare ale testelor clinice desfăşurate la scară largă în Regatul Unit şi în Brazilia, laboratorul britanic a anunţat în luna noiembrie că vaccinul său are o eficienţă medie de 70%, faţă de peste 90% pentru vaccinurile produse de Pfizer/BioNTech şi Moderna.
În spatele acestor rezultate se află diferenţele mari dintre două protocoale de testare diferite: eficacitatea este de 90% pentru voluntarii care au primit mai întâi o jumătate de doză, apoi o doză completă o lună mai târziu, însă este de doar 62% pentru un alt grup vaccinat cu două doze complete.
Aceste rezultate au fost criticate pentru că injectarea unei jumătăţi de doză s-a produs dintr-o eroare, iar un grup relativ redus de voluntari a urmat acest protocol. Compania a anunţat apoi că vaccinul său necesită „studii suplimentare”.
Pe 27 decembrie, CEO-ul AstraZeneca, Pascal Soriot a anunțat însă că noile date arată că vaccinul este la fel de eficient precum cel dezvoltat de celelalte companii, Pfizer și Moderna.
„Credem că am descoperit formula câştigătoare şi începem să ajungem la un nivel de eficacitate, care, după două doze, este la fel de ridicat ca al celorlalte (vaccinuri)”, a declarat directorul general Pascal Soriot pentru publicaţia Sunday Times, asigurând că vaccinul său asigură „o protecţie de 100%” împotriva formelor severe de Covid-19.
Care sunt efectele adverse
Ambele vaccinuri au provocat, în rândul unor pacienți, efecte adverse moderate, precum dureri musculare, febră, dureri de cap și greață, dar niciun voluntar nu a a avut probleme atât de mari încât să aibă nevoie de intervenția medicului.
Studiul clinic realizat de AstraZeneca a fost suspendat în august, când o persoană s-a îmbolnăvit de posibil mielită transversă, o afecțiune neurologică.
După o săptămână, compania a primit undă verde pentru a relua testele.
Costurile vaccinurilor
Dacă la capitolul eficiență, vaccinul Oxford/AstraZeneca pare să aibă un handicap, la capitolul costuri, el este de departe câștigător.
Serul Pfizer costă în jur de 15,5 euro pentru o doză, potrivit Reuters. Prin comparație, vaccinul AstraZeneca are un preț de aproximativ 2 euro pentru o doză.
Compania a anunțat că vaccinul va fi distribuit la un preț care nu include și un profit, în următoarele luni, indiferent de țările beneficiare.
Un alt avantaj al serului AstraZeneca este acela că poate fi depozitat într-un frigider normal, la o temperatură de 2-8 grade Celsius, timp de până la șase luni.
Acest lucru va face mai uşoară vaccinarea pe scară largă.
Prin comparație, vaccinul produs de Pfizer/BioNTech are nevoie de o temperatură de depozitare de -70 grade Celsius.
Când va ajunge vaccinul în România
Ca în cazul vaccinului Pfizer/BioNTech, totul depinde de autorizarea oferită de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA).
Directorul adjunct al EMA, Noel Wathion, a declarat la sfârșitul anului că este posibil ca acest lucru să nu se întâmple în ianuarie.
Într-o declarație pentru publicația belgiană Het Nieuwsblad, Wathion a spus că AstraZeneca nu depusese încă o cerere formală de autorizare.
”Avem nevoie de date adiționale despre calitatea vaccinului. Și, după aceea, compania trebuie să depună o cerere formală de autorizare”, a spus oficialul.
În aceeași zi însă, Berlinul și-a arătat sprijinul pentru vaccinul dezvoltat de Oxford și AstraZeneca, precizând că se așteaptă la o autorizare rapidă din partea UE.
”Odată ce cererea formală de autorizare va fi depusă, o decizie poate fi luată rapid”, declara, pe 30 decembrie, Klaus Cichutek, directorul Institutului Paul Ehrlich.
Același mesaj l-a transmis și ministrul german al sănătății, Jens Spahn, care a cerut EMA ”o examinare atentă și rapidă” a vaccinului AstraZeneca.
Autorizarea vaccinului realizat de AstraZeneca ar oferi o veste bună statelor UE. Comisia Europeană a contractat 300 de milioane de doze ale vaccinului, cu opțiunea de a achiziționa încă 100 de milioane.