Pe 18 martie, autoritatea de reglementare a medicamentelor din Marea Britanie a anunțat că au fost raportate cinci cazuri rare de cheaguri de sânge la creier, în urma administrării a 11 milioane de doze de vaccin.
Joi, însă numărul a crescut, fiind raportate 22 de cazuri de tromboză la nivelul sinusului venos cerebral, o afecțiune extrem de rară de coagulare, și alte 8 cazuri despre alte evenimente de coagulare asociate cu scăderea trombocitelor din sânge, potrivit Reuters.
Raportările s-au făcut în urma administrării a 18,1 milioane de doze de vaccin AstraZeneca.
Oficialii din domeniul sănătății încă cred că beneficiile vaccinului depășesc cu mult orice risc posibil de formare a cheagurilor de sânge.
Agenția de reglementare a medicamentelor și produselor medicale susține că nu a primit nicio astfel de raportare în urma utilizării vaccinurilor produse de Pfizer/BioNTech.
Germania suspendă imunizarea persoanelor sub 60 de ani cu vaccinul AstraZeneca
De asemenea, autoritatea germană din domeniul vaccinurilor a anunțat marți că a înregistrat 31 de cazuri de cheaguri de sânge în creier, dintre care 9 s-au soldat cu decese, la persoane care au primit vaccinul contra COVID-19 al AstraZeneca.
Tot marți, agenția a anunțat că suspenda vaccinarea persoanelor sub vârsta de 60 de ani cu serul AstraZeneca.
În urmă cu trei săptămâni mai multe state europene au decis suspendarea vaccinării cu AstraZeneca din cauza efectelor adverse. Ulterior, Agenția Europeană a Medicamentului și Organizația Mondială a Sănătății a transmis că vaccinul este sigur.
Ce se întâmplă cu vaccinul AstraZeneca în România
Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID, a precizat, joi seara, la Digi24 că în România nu au fost observate, statistic vorbind, mai multe cazuri de tromboze de când se administrează vaccinul AstraZeneca comparativ cu perioade anterioare.
„M-am uitat chiar la datele din România, din 2019, 2020 şi chiar şi în primele luni ale anului 2021 şi avem o incidenţă cumulată a acestor cazuri de tromboză de sinus venos cerebral de circa 5-6 la un milion de locuitori pe an. Ele sunt neschimbate, nici în 2019 nu diferă faţă de 2020 şi nici faţă de primele două luni ale anului 2021. Sigur că ne-am uitat doar la cazurile internate, cazurile care au fost spitalizate şi aici s-ar putea să fie, într-adevăr, o subestimare a incidenţei reale, e posibil să fie mai multe”, a explicat Valeriu Gheorghiță.
Medicul militar a mai explicat că în prezent, nu există date științifice validate care să confirme o legătură de cauzalitate între tromboze și vaccinul AstraZeneca, astfel că acesta este considerat sigur și de aceea nu se ia în calcul o modificare a schemei de vaccinare.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!