Saga Brexit-ului se întinde deja pe foarte multe volume şi a devenit dificil de urmărit fiecare mic pas făcut de Londra şi de Bruxelles. Dar, joi, un obstacol uriaş a fost înlăturat, pentru prima dată în mai bine de şase luni: premierul Marii Britanii, Boris Johnson, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, au căzut de acord asupra unei înţelegeri privind Brexitul.
Următorul obstacol va trebui depăşit tot joi: votul politic între celelalte 27 de state membre, în Consiliul European, unde trebuie unanimitate.
Este cel mai puţin periculos obstacol, pentru că şefii de state şi de guverne se vor încrede, cel mai probabil, în echipele de negociatori care au ajuns la acest acord.
Urmează însă alte două momente cu risc major.
Cum va arăta Marea Britanie după Brexit
Singura cale ca Marea Britanie să iasă ordonat din UE este ca atât Bruxellesul, cât şi Parlamentul de la Londra să cadă de acord asupra modului în care Brexit-ul va avea loc.
Primul pas a fost făcut: Comisia Europeană a dat undă verde înţelegerii.
Cea mai mare problemă care bloca negocierile era graniţa cu Irlanda. Mai exact, din cauza tensiunilor istorice din insula irlandeză, nu putea fi acceptată o graniţă fizică între Irlanda de Nord, teritoriu britanic, şi Republica Irlanda, teritoriu UE. Lipsa unei graniţe fizice făcea însă foarte dificil controlul vamal şi taxarea între Republică şi provincie.
Au fost avansate mai multe soluţii, toate respinse până acum, precum efectuarea controlului vamal pe mare sau la puncte de control la distanţă considerabilă de graniţa efectivă.
Acordul revizuit a fost publicat joi de Comisia Europeană. Jurnaliştii britanici de la BBC şi The Times, care l-au consultat, au notat că diferenţele între acest acord şi cel avansat de Theresa May sunt relativ minore în toate aspectele, cu excepţia modului în care va fi tratată problema Irlandei de Nord.
Noul acord, care împacă şi dorinţele Londrei, şi cele de la Bruxelles (cel puţin în acest moment) prevede că Irlanda de Nord va rămâne în piaţa unică europeană, în timp ce restul insulei Marii Britanii nu.
În schimb, va ieşi din uniunea vamală. Adică, bunurile pot intra uşor din UE în Irlanda de Nord, nu şi în restul teritoriului briatnic. Dar, Marea Britanie se va angaja să controleze aceste bunuri şi să le taxeze după reguli UE, apoi să vireze banii la Bruxelles. Astfel, controlul vamal va fi făcut în Irlanda de Nord doar de către britanici, fără nevoia unei graniţe cu posturi de pază şi control.
Vor urma aproximativ doi ani de ajustare, timp în
care toată Marea Britanie va respecta în continuare reguli UE, pentru ca mediul
de afaceri să se adapteze, iar Londra să negocieze noi tratate comerciale în
lume.
Apoi, o dată la fiecare patru ani, Parlamentul regional din Irlanda de Nord va putea vota dacă regulile acestea vamale rămân în vigoare. Asta ar acorda suficient timp Londrei şi Bruxelles-ului să negocieze eventual alte căi prin care se poate realiza controlul vamal.
Acesta era un punct foarte important pentru unionişti – respectiv, britanicii din Irlanda de Nord care doresc relaţii cât mai apropiate cu Londra şi vor control asupra Brexitului, faţă de republicanii care ar dori să rămână în UE, inclusiv prin alipirea la Republica Irlanda.
Unioniştii sunt reprezentaţi în Parlamentul britanic de partidul DUP. Care acum este ghimpele din coasta lui Boris Johnson, pentru că se opune acestui acord.
Cei 10 care îl strâng cu uşa pe Boris
După ce Londra şi Bruxelles au căzut de acord, negocierile trebuie parafate şi de DUP, partid cu 10 membrii în Westminister, de care depinde votul de sâmbătă pentru Brexit.
Dacă ei nu sunt convinşi, din cauza aritmeticii parlamentare britanice, Johnson va fi mult sub numărul minim de a trece această înţelegere prin Camera Comunelor.
DUP se împotriveşte acordului pentru că, spun unioniştii, prevederile lui subminează integritatea Marii Britanii (prin păstrarea Irlandei de Nord în piaţa unică europeană) şi aduce deservicii economiei (printr-un control vamal complicat şi descurajant pentru antreprenori).
Desigur, aici va interveni Boris Johnson, care va
încerca să ofere alte concesii unioniştilor din Irlanda de Nord, pentru a-i
convinge să voteze acordul. Doar că acestea vor trebui să fie concesii mari,
pentru că ceea ce doreşte UE dintr-un acord de Brexit este diametral opus de
ceea ce vor unioniştii.
Boris Johnson are două zile să îi convingă pe cei din DUP să îl susţină. Apoi va veni testul final.
Un vot cât o carieră
Premierul Boris Johnson declara recent că ar prefera să fie mort într-un şanţ decât să ceară o extensie a datei limită pentru Brexit, 31 octombrie. Dar, dacă votul de sâmbătă din Parlament nu va aproba acordul, va fi obligat să facă acest lucru. Întreaga lui carieră depinde acum de parlamentari.
Presupunând că îi va convinge pe cei din DUP, va
putea să-şi ţină promisiunea, dar votul tot va fi strâns. Este nevoie de 320 de
parlamentari care să susţină acordul.
Jurnaliştii britanici au făcut diverse calcule şi,
dacă parlamentarii vor vota în mare parte în linia în care au votat atunci când
Theresa May încerca să îşi vadă acordul adoptat, Boris Johnson ar avea 2-3
voturi în plus faţă de necesar.
Fără DUP, însă, va fi cu minimum 7-8 voturi în
urmă.
Acestea sunt totuşi riscuri, pentru că nimeni nu
poate garanta că parlamentarii vor vota la fel ca acum 6 luni.
Un acord picat înseamnă extinderea termenului în
2020, noi negocieri şi, probabil, alegeri anticipate în Marea Britanie.
Rezultate Exit poll alegeri prezidențiale 2024 – turul I – cine intră în turul 2. Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale potrivit BEC!