Tema panourilor de siguranță a fost abandonată de autorităţi pe măsură pe emoţia provocată de crimă s-a risipit. Timp de doi ani, ministerul nu a fost în stare nici să elaboreze studii de prefezabilitate, deşi a promis că sistemele vor fi montate în 2018.
Justiţia s-a mişcat mai repede decât statul: criminala Magdalena Şerban a fost condamnată definitiv, într-un proces care a durat doar un an şi jumătate.
Crima care a șocat țara
Pe 12 decembrie 2017, Magdalena Şerban intră în staţia Costin Georgian. Vede o fată care, a explicat criminala ulterior judecătorilor, semăna cu cea pentru care a lucrat în Spania, „la curăţenie”.
„Mi-au venit gânduri negre, să o împing pe staţia de la metrou, pe podea, pe podeaua dintre staţii”.
Fata a avut noroc. Era suficient de departe de marginea
peronului şi a reuşit să se lupte cu atacatoarea ei şi să fugă.
Magdalena Şerban pleacă de la staţia de metrou de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic şi ajunge la Dristor, unde atacă o altă fată, pe care reuşeşte să o împingă pe şine.
Imaginile de pe camerele de supraveghere ale staţiei au şocat întreaga ţară: Magdalena Şerban o loveşte peste cap cu piciorul pe tânără, pentru a nu se ridica. La scurt timp, este lovită de metroul care intra în staţie.
Condamnată la închisoare pe viață
Magdalena Şerban a fost condamnată definitiv la închisoare pe viaţă, cea mai dură pedeapsă posibilă în România.
Ancheta care a urmat a arătat grave deficienţe la nivelul
Poliţiei. Prima victimă a Magdalenei Şerban, care a reuşit să fugă, a fost
audiată cu întârziere şi cu lejeritate, la ore bune după ce a sunat la 112.
Autorităţile nu au tratat cazul cu seriozitate decât după ce Magdalena Şerban a
ucis, într-o altă staţie de metrou.
Crima a avut un efect puternic la acea vreme. Călătorii au început să stea departe de marginea peronului, mulţi chiar lipiţi de perete. Metrourile intrau în staţie cu viteză scăzută, pentru a putea opri în caz că cineva ar fi ajuns pe şine.
Toate acestea au durat însă doar câteva săptămâni, apoi călătorii şi angajaţii Metrorex au revenit la vechile comportamente.
Autorităţile au promis marea cu sarea
Primărul Capitalei, Gabriela Firea, a anunţat că va avea
discuţii cu ministrul Transporturilor de la acea vreme, Felix Stroe, despre
măsurile de siguranţă. În decembrie 2017, ministrul anunţă introducerea
panourilor de siguranţă, care pot preveni şi tentativele de suicid.
Zeci de mii de oameni au semnat petiţii pentru introducerea
panourilor.
„Este o preocupare foarte urgentă a noastră de a identifica sumele necesare pentru a monta aceste sisteme. Estimez că începând cu trimestrul II al anului 2018 vom începe să montăm şi asemenea sisteme”, anunţa triumfalist ministrul, la numai două zile de la crimă.
Amânări după amânări
Promisiunile fanteziste ale autorităţilor au fost rapid uitate. Trimestrul II al anului 2018 a trecut cu repeziciune fără ca vreun pas înainte să fie realizat.
Abia în martie
2019, la peste un an de la crimă, subiectul panourilor a reapărut pe agenda
publică. Metrorex anunţa abia atunci că se pregăteşte o licitaţie pentru
studiul de prefezabilitate şi fezabilitate. Asta înseamnă că orice fel de
lucrare este la ani distanţă.
Licitaţiile pentru studii nici măcar nu au început.
În noiembrie 2019, deputatul PMP Sebastian Moise adresează Ministerului Transporturilor o interpelare în acest sens, din care am aflat că proiectul tot la nivel de dorinţă a rămas: abia a fost întocmită o Notă Conceptuală.
„Această
Notă Conceptuală a fost aprobată la nivelul conducerii Metrorex ca prim pas în
elaborarea documentaţiei tehnico-economice. După primirea aprobării
Ministerului Transporturilor, Metrorex va demara procedura necesară obţinerii
finanţării pentru realizarea studiilor necesare”, se arată în răspuns.
Mai pe scurt,
Ministerul şi Metrorex nici nu a început să pregătească studiile care să
pregătească lucrarea în 2 ani, deşi promitea că tot proiectul va fi gata în mai
puţin de un an.