Marea Neagra ar putea exploda in caz de cutremur major

Conform unor cercetari realizate pe parcursul mai multor decenii, adancul Marii Negre este un rezervor urias de hidrogen sulfurat, un gaz solubil in apa, care se aprinde in contact cu oxigenul atmosferic si care are o putere calorica mai mare decat cea a gazului metan. In caz de cutremur major, acest rezervor urias, de mai multe miliarde de metri cubi, ar putea iesi la suprafata si s-ar putea aprinde. Un fizician roman propune prevenirea unei asemenea situatii prin captarea si folosirea gazului printr-o instalatie de conceptie proprie.
Intr-o carte tehnica aparuta in Romania in 1967, dupa o traducere din limba rusa, apare la pagina 506, o informatie legata de Marea Neagra: la adancimi mai mari de 150 de metri concentratia de hidrogen sulfurat (H2S) este foarte mare, respectiv de peste 42 centimetri cubi la litru. Stiindu-se ca acest gaz poate fi folosit drept combustibil, ca si gazul metan, in anii ‘70 statul roman a verificat informatia, in intentia de a folosi acest zacamant in scopuri industriale. „Ceausescu a comandat unei societati japoneze niste teste. Rezultatele au aratat ca Marea Neagra are un strat de apa sarata de 200 de metri, in care se poate dezvolta viata subacvatica. Acest strat preseaza ca un capac peste o apa de adancime, toxica, imbibata cu hidrogen sulfurat si apa grea, improprie vietii. Eu eram la vremea respectiva reporter la Agerpres, actualul Rompres, si am scris despre aceste studii. Japonezii spuneau ca echilibrul dintre apele de suprafata si cele de fund este unul fragil si ca la un cutremur major pot aparea curenti ascendenti care sa aduca gazul inflamabil la suprafata. Lucru extrem de periculos pentru tarile din vecinatatea marii”, ne-a declarat Vasile Rudan, unul dintre oamenii care au avut legatura cu cercetarea acestor zacaminte naturale din apele Marii Negre.
Dar cum hidrogenul sulfurat poate fi folosit drept combustibil, asa cum arata si reputatul chimist C.D. Nenitescu in cartea „Chimia Generala”, s-a pus problema valorificarii acestui gaz din adancuri. In 1981, fizicianul Silviu Dragomirescu a inaintat oficialitatilor o cerere de brevet pentru o instalatie care sa extraga hidrogenul sulfurat si apa grea din Marea Neagra, instalatie pe care a gandit-o impreuna cu termoenergeticianul Vladimir Stoenescu.
„Datele le aveam din rezultatele testelor care se facusera pana in acel moment. Am trimis documentatia la Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie. Dosarul a fost preluat de vicepresedintele Groza. Era chiar fiul lui Petru Groza, primul premier comunist din istoria Romaniei. Groza a trimis dosarul Institutului de Cercetari Marine din Constanta, pentru verificarea informatiilor. Seful institutiei, un viceamiral, a trimis prin telex datele la Moscova. Din cate am inteles, era o conventie intre noi si ei privind cercetarile din Marea Neagra. Uimitor insa, rusii au raspuns ca cifrele sunt eronate si ca nu exista hidrogen sulfurat in Marea Neagra, desi tot ei furnizasera anterior primele date despre acest gaz din mare, in cartea „Indrumar matematic si tehnic”, care a aparut in Romania. Era clar ca vecinii de la rasarit nu aveau interesul ca noi sa ne apucam sa exploatam aceste zacaminte. Romania si-ar fi castigat mai multa independenta energetica fata de URSS. In orice caz, povestea a murit si nu am mai indraznit sa mai intervin pe langa oficialitati”, spune Silviu Dragomirescu.
Dupa 1989, fizicianul roman si-a reluat cercetarile. Mai ales dupa ce un grup de americani a facut unele descoperiri arheologice pe fundul Marii Negre, la 150 de metri adancime. Conform ipotezei americane, intr-un trecut indepartat Marea Neagra era un lac urias mort, adica fara viata in el, cu nivelul sub cel al Marii Mediterane, cu aproximativ 100 de metri. Ceva similar Marii Moarte din Orientul Apropiat. Malurile acestor ape erau locuite, asa cum arata descoperirile arheologice.
In timpul glaciatiunilor, cantitatile mari de apa care au ajuns in Mediterana au presat asupra digului natural care exista in acea vreme intre cele doua mari, si au determinat ruperea acestuia si inundarea Marii Negre cu apa sarata de mare, in zona Bosforului. Asa s-ar explica actualul strat de apa sarata de 200 de metri de deasupra apei otravitoare de dedesubt.
Silviu Dragomirescu a trimis din nou documentatia, in 1999, de data aceasta la Institutul National de Geologie si Geoecologie Marina. In acelasi an a primit raspunsul din partea institutului, in care se precizeaza ca „apare oportunitatea initierii unor cercetari complexe geologice in acest caz”.
Conform planurilor lui Dragomirescu, apa de mare adancime din Marea Neagra, care are o presiune de peste 200 de atmosfere, poate fi captata simplu, prin instalarea unor conducte prin care lichidul se va ridica pe principiul vaselor comunicante. Adusa la mal, aceasta apa intra in instalatia propriu-zisa unde hidrogenul sulfurat este separat de lichid si folosit drept combustibil intr-o termocentrala cu o capacitate de 4.000 de Mega Wati. Sau introdus in reteaua de alimentare cu gaz metan a Romaniei. Din ardere rezulta vapori apa si sulf. Acesta din urma poate fi folosit in industria chimica. Concomitent se poate separa din apa de mare o cantitate de aproximativ 500 de tone de apa grea, cantitate suficienta pentru alimentarea centralei atomice de la Cernavoda. „Este greu de precizat ceva sigur, dar cantitatea de hidrogen sulfurat ne-ar ajunge pentru a stopa importul de gaz metan din Rusia pe o perioada de cel putin 50 de ani”, este de parere Silviu Dragomirescu.
Cea mai buna pozitionare a unei conducte de captare a apei cu hidrogen sulfurat ar fi la 250 de kilometri est de Constanta, dupa cum spune Silviu Dragomirescu, loc unde ar exista una din cele trei gropi de mare adancime ale Marii Negre. Conducta ar trebui sa ajunga la mal, unde intra in instalatia propriu-zisa, dotata cu schimbatoare de ioni pentru separarea sarurilor minerale si care trebuie construita in subteran. Existenta hidrogenului sulfurat in Marea Neagra este explicat de specialisti prin prezenta unei specii de bacterii. In timp, cateva milioane de ani, aceasta cantitate uriasa de gaz ar trebui sa duca la formarea unor noi zacaminte de petrol.
„E adevarat ca hidrogenul sulfurat se poate aprinde in contact cu aerul”.
„Da, exista aceste rezerve de hidrogen sulfurat in Marea Neagra, dar suntem circumspecti inca asupra concentratiei. Problema e in studiu. Captarea combustibilului este insa un proiect de viitor, care necesita investitii serioase. Si in fiordurile din Norvegia exista acest gaz si inca nu s-a putut exploata. Probabil ca o tehnologie de viitor va putea rezolva problema, in asa fel incat afacerea sa fie rentabila.
In ceea ce priveste povestea cu aprinderea marii, este adevarat ca hidrogenul sulfurat se aprinde instantaneu in contact cu oxigenul din aer, dar noi consideram ca este putin probabil ca acest gaz inflamabil sa ajunga la suprafata. Oricum, deocamdata omul nu poate interveni in aceasta problema”, ne-a declarat Dan Secrieru, specialist la Institutul National de Geologie si Geoecologie Marina, care se ocupa de problema hidrogenului sulfurat din Marea Neagra.

Urmărește-ne pe Google News