In partide au loc pozitionari si repozitionari de trupe, se fac si se desfac tactici electorale. Cele mai spectaculoase par a fi in PSD, unde aripa Iliescu castiga teren. Scoaterea la suprafata a lui Mitrea si Nastase, cu tot riscul de imagine si in dauna unor Dragnea sau Corlatean, confirma deruta din partid. Geoana se contrazice.
Nimeni nu-l mai crede cand sustine ca vrea sa plece Tariceanu, dar tace chitic cand vine vorba de o motiune de cenzura. O ipocrizie cu glazura se consuma la PD-L. Repetandu-l pe Traian Basescu, liderii pedelisti tipa ca transferarea lui Melescanu de la Aparare la Justitie ar fi o eroare fundamentala in preajma summit-ului NATO. Dar tot ei declara ca ar vota cu doua maini o motiune de cenzura prin care sa cada tot Guvernul, nu sa fie mutat doar Melescanu. Asta nu deranjeaza summit-ul?! Bajbaieli si pe la celelalte partide.
Conservatorii, inca divizati de manevrele de la recenta alegere de presedinte, spera sa nu piarda prea multe posturi la locale, ba si ca PSD sa-si plateasca accesul tot mai clar la Antene cu mandate de parlamentar rezervate PC.
Pozand in permanenta victima a lui Basescu si exacerbandu-si rezultatele, PNL nadajduieste ca evolutia economiei sa nu-l scoata din scena. PRM, pe muchie, se uita dupa fiii risipitori, care-i posibil sa i se intoarca de la un PNG in picaj sau din alte zari. In pofida unor opinii, maghiarii (UDMR si PCM) nu vor avea probleme. Vor sti, la alegeri, sa se adune pro causa, rafuielile intestine pastrandu-si-le pentru dupa. Singurii linistiti sunt cei 18 deputati de la Minoritati. Beneficiari ai unei generoase Constitutii, sunt buni in grad, fideli principiului ‘Pleac-ai nostri, vin ai nostri. In rest, vin vesti despre cat costa un loc de presedinte judetean sau de parlamentar. Sute de mii. De euro.