Marea păcăleală națională a burselor pentru elevii care au învățat online. Sute de părinți și de copii au rămas fără banii promiși. „A fost un experiment social”

În decembrie 2020, un site nou înființat anunța lansarea unui program pentru sprijinirea elevilor care studiază online. Site-ul intitulat româniadezvoltata.ro era promovat ca fiind organizat şi lansat de Fundația ARD – Alianța România Dezvoltată. O fundație care în realitate nu există.

Fundația anunța că va acorda, în urma unei selecții, 25.000 de burse elevilor români care au participat la cursurile online pe parcursul anului școlar. Fiecare bursier urma să primească 3.600 de lei pe parcursul anului, în tranșe de câte 300 de lei pe lună. 

Înscrierea în program era condiționată, pe lângă depunerea documentelor cu datele personale, de plata unei taxe de înscriere în valoare de 98 de lei, fiind indicat și un cont în acest sens. 

Vestea privind acordarea de 25.000 de burse elevilor din România s-a răspândit rapid, fiind promovată pe rețelele de socializare, pe grupurile de WhatsAapp ale profesorilor și ale elevilor. În plus, mai multe ziare locale din Suceava, Argeș, Sibiu au preluat informațiile prezentate pe site, fără a le verifica, promovând informația că elevii care studiază online au posibilitatea să primească o bursă lunară de 300 de lei. 

Pe 7 ianuarie 2021, portalul educațional Edupedu semnala că un site fraudulos promite burse de 3.600 de lei pe an pentru elevii români care au participat la școala online, cu condiția achitării unei taxe de 98 de lei. Situația a fost semnalată de un părinte, care a realizat că site-ul care promova bursele este dubios.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Polițiștii Direcției de Investigații Criminale s-au autosesizat și au declanșat o anchetă. Astfel, aveau să afle că domeniul romaniadezvoltata.ro, respectiv fundațiaromaniadezvoltata.ro au fost înregistrate pe 5 și 8 decembrie 2020 și aveau același proprietar: Andrei Cristian Tărnăuceanu, un tânăr de 18 ani din județul Botoșani.

Site-ul fake, „o imagine profesionistă”

 „În vederea inducerii în eroare şi în scopul creşterii gradului de credibilitate a programului lansat şi promovat în mediul online, inculpatul Tărnăuceanu Andrei Cristian a precizat în cuprinsul acestuia, faptul că programul este organizat de Fundația ARD (Alianța România Dezvoltată) precum și faptul că programele fundației ARD (Alianța România Dezvoltată) sunt nonguvernamentale şi nu sunt susținute sau finanțate de către guvern sau partide politice. Din verificările efectuate cu privire la statutul juridic al Fundației ARD – Alianța România Dezvoltată – a rezultat că aceasta nu este înregistrată în Registrul Național ONG al Ministerului Justiției”, au explicat procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Săveni, care au instrumentat acest caz.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Potrivit anchetatorilor, modul minuțios în care era organizat site-ul a sporit credibilitatea acestuia, astfel că oamenii au fost păcăliți cu ușurință. „Toată construcția creată în jurul fundației şi modul în care se acorda bursa au creat o imagine de profesionalism”, a declarat unul dintre părinții păcăliți.  

În plus era prezentată și o adresă de contact pentru persoanele care doresc să afle informații suplimentare despre program. În urma verificărilor efectuate s-a constatat că, de fapt, această adresă nu există. 

Elevii, încurajați de profesori să se înscrie

Contul bancar indicat pentru plata taxei de înscriere a fost deschis pe 11 decembrie 2020 pe numele lui Tărnăuceanu. 

Audiate de procurori, acestea au declarat că au aflat de programul „Burse pentru sprijinirea activităților online ale elevului” fie de la profesori, fie din ziarele locale. De altfel, datele din dosar arată că persoanele păgubite provin din județele Suceava, Sibiu, Argeș, unde informația a fost publicată în ziarele locale.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

De asemenea, părinții au relatat că diriginţii claselor unde învățau copiii lor au distribuit informația pe grupurile de WhatsApp și Messenger și i-au îndemnat pe elevi să aplice pentru a beneficia de burse.

În plus, programul a fost prezentat ca fiind și sub egida Ministerului Educației.

Tânărul a încercat un nou truc

În momentul în care au constatat că website-ul este o escrocherie, autoritățile au decis închiderea acestuia. După ce site-ul a fost închis, pe 18 ianuarie 2021, tânărul din Botoșani a postat un anunț prin care informa că „proiectul «Bursa elevului online» este demonstrativ, cu intenția de a demonstra cetățenilor cât de uşor poți cădea în astfel de capcane cibernetice”. În plus, persoanele erau anunțate că datele introduse pe acest website nu au fost prelucrate sau stocate şi că doar 28 de persoane au dat curs tuturor paşilor de pe site şi au trimis bani, însă toate aceste persoane îşi vor primi banii înapoi. Polițiștii au fost identificate 32 de persoane care au achitat taxa.

Un părinte a plătit chiar de două ori taxa

Printre părinții păgubiți, s-a aflat și un cadru didactic la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava.

Profesoara a povestit că a citit pe un site de știri locale informația că elevii care fac şcoală online pot câştiga o bursă în valoare de 300 de lei pe lună. Întrucât i s-a părut o ştire credibilă, a aplicat pentru acest program pentru fiica sa, iar la momentul accesării programului nu i s-a părut nimic suspect, întrucât era promovat sub egida Ministerului Educaţiei. 

A realizat că a fost înşelată în momentul în care a încercat să încarce documentele personale şi nu i s-a permis încărcarea, deşi achitase suma de 98 de lei de două ori, întrucât prima dată nu i-a apărut că ar fi achitat-o. A sesizat pe site că nu poate încărca toate documentele pe platformă şi că a achitat taxa de înscriere de două ori, rugându-i să îi returneze una dintre ele. Răspunsul acestor solicitări a fost că documentele se anexează automat în sistem şi că orice sumă încasată în plus care nu poate fi motivată de către ei, va fi returnată în cel mai scurt timp de la sesizarea acestui aspect, lucru care nu s-a întâmplat. 

Pe 15 ianuarie 2021, profesoara a trimis din nou un e-mail în care îi ruga să îi returneze cele două sume da bani, precizând că în caz contrar va sesiza organele de poliție, însă nici de această dată nu a primit niciun răspuns. 

O altă profesoară, din județul Argeș, a aplicat pentru a o înscrie pe fiica sa, o elevă olimpică. A avut unele dubii doar pentru că nu i se solicitau diplomele sau linkuri unde fiica sa apărea în concursurile de interpretare pianistică sau de teorie muzicală, așa cum se întâmpla la alte programe de selecții. Cu toate acestea a achitat taxa de înscriere, apoi a încărcat pe site actele de identitate ale sale, ale soţului său şi ale fiicei. 

Explicațiile inițiatorului falsului proiect „Bursa elevului online”

După declanșarea anchetei penale, pe 22 ianuarie 2021, tânărul din Botoșani a trimis un memoriu justificativ procurorilor. A menționat că în luna noiembrie 2020 a decis să deschidă un website de ştiri cu extindere naţională, iar pentru a creşte popularitatea portalului, a luat decizia de a face „un documentar scris” în care să arate „cât de uşor pot fi influențați oamenii de către presă, printr-o ştire falsă”.   

Audiat de procurori, Tărnăuceanu și-a susținut pledoaria din memoriu, invocând că nu a avut intenții de escrocherie, ci „a fost un experiment social”. 

„Am construit website-ul pe care l-am denumit româniadezvoltată.ro ce urma să fie o platformă pentru a găzdui proiectul «Bursa elevului online», în care promiteam un sprijin financiar de 300 lei pe lună celor care aplicau, în schimbul unei sume de 98 lei pentru a primi documentele de înscriere. În secțiunea unde era precizat contul bancar, am susținut şi am obligat persoanele să se prezinte la ghişeul băncii pentru a efectua plata în cont. Formularul în care persoanele își completau datele de identificare nu avea posibilitatea de a stoca datele, ci era dedicat pentru a redirecționa persoanele către secțiunea contului bancar. Website-ul nu era finalizat şi nicio altă secțiune nu funcționa cu excepția proiectului. Website-ul a fost construit pe numele meu, folosind datele mele de identificare”, le-a declarat tânărul din Botoșani procurorilor.

El a susținut că după ce a observat că a fost alimentat contul bancar, a încercat să iau legătura cu persoanele ce au făcut depunerile însă nu a reuşit. A recunoscut că nu deținea aviz de prelucrare a datelor cu caracter personal, afirmând că nu a stocat datele personale care i-au fost transmise. 

Procurorii au stabilit că faptele tânărului nu reprezintă un experiment, așa cum a susținut el. La finalul anchetei, tânărul a fost trimis în judecată pentru înșelăciune în formă continuată. Dosarul a fost înaintat spre soluționare Judecătoriei Săveni.

Cine este autorul „experimentului social”

Potrivit datelor din dosar, Andrei Cristian Tărnăuceanu are 11 clase și nu are o ocupație. În septembrie 2020, tânărul oferea un interviu unui portal de știri din Botoșani în cadrul căreia povestea cum dintr-un elev corigent a ajuns un antreprenor de succes care câștigă 5.000 de euro pe lună. Tărnăuceanu a declarat că a renunțat la școală după ce a rămas corigent la mai multe obiecte, dedicându-se pasiunii pentru IT. 

Sfaturile unui expert în fața unor astfel de capcane

Liviu Arsene, specialist în securitate cibernetică, spune că toate anunțurile în care se promit bani trebuie tratate cu suspiciune din start.

„Dacă o ofertă este prea bună ca să fie adevărată, atunci cel mai probabil nu este adevărată. Dacă vedeți produse de Black Friday, de Sărbători sau alte promoții cu prețuri neverosimil de mici, la produse care de obicei nu costă atât, atunci este cel mai probabil o înșelăciune”, spune Arsene.

La fel și în cazul de site-urilor care promit că te îmbogățesc peste noapte.

„Verificați cu atenție site-urile, nu intrați pe linkurile nesolicitate primite pe e-mail sau pe rețele sociale sau WhatsApp și Telegram, mai ales cele de la persoane cu care nu ați vorbit. Nu deschideți atașamentele la mesaje de genul «am găsit aceste poze cu tine»”, mai arată acesta.

Foarte important: trebuie să avem o soluție de securitate, atât pe calculator, cât și pe telefon. „Aceasta îți poate spune dacă atașamentele, linkurile sau paginile pe care le vizitați sunt malițioase”, punctează Arsene.

În final, acesta avertizează și în privința anunțurilor cu criptomonede. „Aici ajungem din nou la primul sfat: să nu crezi nimic din ce e prea bun pentru a fi adevărat. Verificați din 3-4 surse”, conchide expertul.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro