11 comentariiPe data de 12 octombrie 2023, Tribunalul Prahova a constatat intervenția prescripţiei și a hotărât încetarea procesului penal cu privire la Mircea Cosma, Vlad Cosma, Răzvan Alexe și Daniel Alixandrescu în dosarul penal în care au fost acuzați că au luat șpăgi de la trei firme din județ.
În schimbul banilor, cei patru au ajutat firmele să obțină contracte de asfaltare și reparații de drumuri în valoare totală de 15 milioane de lei.
Pe latură civilă, instanța a dispus confiscarea de la fiecare dintre cei patru inculpați a sumelor care au făcut obiectul infracțiunilor de corupție reținute în sarcina lor, în total peste 4,5 milioane de lei.
Pe data de 18 ianuarie 2024, Curtea de Apel Ploiești a respins apelul procurorilor DNA sub aspectul laturii penale, inculpaţii rămânând însă cu obligațiile civile stabilite de Tribunalul Prahova. Decizia a rămas definitivă.
Înalta Curte a respins pe 21 mai 2024 ultima cale de atac a procurorilor DNA, așa că din perspectiva penală, procesul e închis definitiv, la capătul unui drum lung și sinuos pe rolul instanțelor. Reamintim că deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți pe tema „marii prescripții” din 2022 au dus la închiderea a mii de dosare.
Din 26 mai 2022 până în 4 iunie 2024, instanțele din România au pronunțat un număr de 8.127 de hotărâri prin care au dispus încetarea procesului penal, potrivit ReJust.ro, site-ul de jurisprudență al Consiliului Superior al Magistraturii.
Trei sunt motivele de încetare a procesului penal: decesul inculpatului, amnistia sau prescrierea faptelor.
Cum decesele sunt rare în rândurile inculpaților, iar o amnistie nu a fost dată prin lege de Parlament, rezultă că majoritatea celor peste 8.000 de procese au fost închise urmare a stingerii răspunderii penale.
Ce sume a confiscat instanța de la membrii „clanului Cosma”
Libertatea.ro a consultat motivarea din data de 18 ianuarie 2024 a Curții de Apel Ploiești, prin care Mircea Cosma, Vlad Cosma, Răzvan Alexe și Daniel Alixandrescu au scăpat de pușcărie, dar au rămas cu sechestre pe avere:
- „Astfel cum s-a reţinut prin rechizitoriu în sarcina inculpaţilor (Alexe Răzvan – n.r.) şi (Cosma Vlad Alexandru – n.r.), aceştia au primit suma totală de 4.410.149,97 de lei, care ar face obiectul infracţiunii de trafic de influenţă, sumă din care s-a reţinut că a fost dată inculpatului (Cosma Mircea – n.r.) suma de 1.890.064,27 de lei, rezultând că aceştia au obţinut prin încălcarea prevederilor menţionate suma totală de 2.520.085,7 lei.
- Ținând seama că în cauză este obligatorie confiscarea sumelor de bani primite în schimbul intervenţiei la factorii de decizie, ceea ce face obiectul faptei de trafic de influenţă (instanța – n.r.) va dispune confiscarea, de la inculpatul (Alexe Răzvan – n.r.) şi de la inculpatul (Cosma Vlad Alexandru – n.r.) a sumei de câte 1.260.042,85 de lei fiecare, reprezentând obiect al infracţiunii de corupţie reţinută în sarcina acestora.
- Astfel, având în vedere că în cauză este obligatorie confiscarea sumelor de bani primite cu titlu de mită (instanța – n.r.) va dispune confiscarea de la inculpatul (Cosma Mircea – n.r.) a sumei de 1.890.064,27 de lei şi de la inculpatul (Alixandrescu Daniel Adrian – n.r.) a sumei de 130.000 de lei, reprezentând obiect al infracţiunii de corupţie reţinută în sarcina acestora”, se arată în motivarea Curții de Apel Ploiești din data de 18 ianuarie 2024.
Procurorii rețin în rechizitoriu că în decursul mai multor ani, între 2010 şi 2013, preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma, a derulat o activitate infracţională în care s-au implicat Vlad Cosma (fiul șefului CJ Prahova), Răzvan Alexe (afacerist, prieten al lui Vlad Cosma) și Daniel Alixandrescu (funcționar public, director la CJ Prahova).
„În concret, contra unor sume de bani, (…) inculpatul Cosma Mircea, uzând de prerogativele conferite de funcţia deţinută la nivelul autorităţii publice judeţene (…) a facilitat câştigarea de către cele trei societăţi a procedurilor de achiziţie publică organizate de consiliul judeţean ca entitate achizitoare de lucrări şi servicii, dar şi decontarea cu prioritate a altor lucrări deja efectuate”, rețin procurorii în rechizitoriu.
Prețuri „umflate” din start, pentru a rămâne bani de „comisioane”
Denunțătorul Dumitru Ion, administrator Star T&D SRL, a arătat că lucrările pe care firma sa urma să le câştige în cadrul procedurilor de achiziţie publică desfăşurate la nivelul CJ Prahova erau din start supraevaluate, tocmai pentru a se putea asigura sumele reprezentând „comisioanele”:
- „Lucrarea scoasă la licitaţie avea din start un preţ mai mare stabilit prin caietul de sarcini. La licitaţie nu câştiga societatea care ofertase cel mai mic preţ, ci cea care era stabilită de (Alexe Răzvan – n.r.) şi care, de regulă, avea preţul cel mai mare.
- Acest lucru se putea face întrucât conform înţelegerii, societatea cu preţul mai mic se retrăgea din diverse motive sau nu depunea clarificările cerute de membrii comisiei de licitaţie care erau implicaţi, atunci câştiga societatea cu preţul mai mare (agreată de Alexe Răzvan), preţ din care se puteau acoperi şi comisioanele promise.
- De exemplu, dintr-o astfel de lucrare, societatea scădea consumurile de materiale, utilaje, auto, costuri cu personalul muncitor, scădea şi 10% reprezentând comisioanele pentru vârfurile Consiliului Județean. Din suma rămasă, 2/3 reprezentau câştigul societăţii prestatoare, iar 1/3 reprezenta câştigul lui (Alexe Răzvan – n.r.) şi al prietenului său (Vlad Cosma – n.r.).
- Pentru a se face aceasta, câştigătoarea încheia un contract fictiv de subantrepriză cu SC Marconstruct SRL, societate controlată de (Alexe Răzvan – n.r.), astfel că, deşi lucrarea era executată de firma câştigătoare, şi nu de Marconstruct, prima primea factură de la Marconstruct în valoare de 10% (comisioanele Consiliului Județean) + 1/3 (comisioanele lui Alexe Răzvan şi Vlad Cosma), restul de 2/3 rămânând în societatea prestatoare”, se arată în denunțul lui Ion Dumitru, din 27 ianuarie 2014.
Cum se împărțeau șpăgile pentru fiecare membru al clanului Cosma
Denunțătorul Costin Gimi Paladă, reprezentant al SC Cast SRL, a descris într-o manieră asemănătoare cu cea a denunţătorului Ion Dumitru modalitatea în care procedau cei din rețeaua lui Vlad Cosma:
- „În legătură cu celelalte lucrări câştigate în urma licitaţiilor organizate la nivelul Consiliului Județean Prahova şi pe care le executasem fără a le încasa (…) am avut o înţelegere cu (Vlad Cosma – n.r.) în sensul de a-i acorda acestuia un procent de 10% din valoarea lucrării pentru ca acesta să intervină la preşedintele CJ Prahova, care era tatăl său, pentru a le încasa cu prioritate, din lucrările care fuseseră efectuate.
- În acest context am fost pus în legătură cu (Alexe Răzvan – n.r.), prieten cu (Vlad Cosma – n.r.), astfel încât prin firma Marconstruct coordonată de (Alexe Răzvan – n.r.) şi căreia trebuia să subcontractez fictiv lucrări câştigate de SC Cast SRL, să îi plătesc „comisionul” 10%, la care adăuga şi TVA.
- Ca şi schemă de calcul la unele lucrări (Alexe Răzvan – n.r.) proceda astfel: 10% din întreaga valoare a contractului mergea la partid; din suma estimată de el ca fiind câştig după scăderea cheltuielilor pe care le preconiza că eu le fac cu lucrarea erau scăzute „comisioanele” pentru alte persoane, iar restul se împărţeau astfel: 2/3 societăţile şi 1/3 (Alexe Răzvan – n.r) şi (Vlad Cosma – n.r.).
- Precizez că plăţile pe care eu le-am făcut către SC Marconstruct reprezentau numai „comisioanele” solicitate şi calculate de (Răzvan Alexe– n.r.) şi (Vlad Cosma– n.r.). Procentul de 2/3 din câştig calculat pentru SC Cast SRL nu a fost plătit niciodată în Marconstruct, ci a rămas totdeauna la dispoziţie din sumele primite de la Consiliul Judeţean”, arată Gimi Paladă, în declarația din data de 28 ianuarie 2014.
Zeciuiala PSD și „filiera femeilor” care scoteau banii cash din bănci
Martorul cu identitate protejată Anghel Constantin (n.r. – nume fictiv) descrie cu lux de amănunte înţelegerile circumscrise infracţiunilor de corupţie:
- „Condiţia ca fiecare dintre aceste societăţi să câştige cel puţin un sector la licitaţia organizată de Consiliul Judeţean Prahova era ca fiecare din ele prin reprezentanţii lor să plătească numerar suma de 10.000 de lei (pentru fiecare sector câştigat) către (Alixandrescu Daniel – n.r.) care era directorul Direcţiei Patrimoniu din cadrul Consiliului Judeţean Prahova.
- Totodată, firmele câştigătoare la deszăpeziri trebuiau să achite şi un „comision” de 10% calculat la valoarea lucrării către partid (n.r. – PSD).
- Cunosc faptul că din încasările primite de firmele care câştigaseră licitaţia, după reducerea comisionului de 10%, se estimau şi se scădeau cheltuielile (printre care şi cele efectuate cu banii remişi către Alixandrescu Daniel), iar din suma rămasă şi considerată câştig, cea mai mare parte reprezenta câştigul firmei executante. Cealaltă parte le revenea lui (Alexe Răzvan – n.r.) şi (Vlad Cosma – n.r.), care le garantau reprezentanţilor societăţilor câştigarea licitaţiilor la nivelul Consiliului Judeţean Prahova.
- Mai cunosc faptul că printr-un circuit bancar fictiv în care erau implicate şi alte societăţi în afara celor câştigătoare ale licitaţiei se scoteau sume de bani provenite de la Consiliul Judeţean Prahova în numerar, din care se achitau comisioanele amintite.
- Banii ridicaţi din bancă printr-o filieră formată din mai multe femei ajungeau la (Alexe Răzvan -n.r.) la birou, de unde erau redirecţionaţi aşa cum am arătat mai sus, după ce îşi oprea comisionul său.
- Cunosc faptul că (Alixandrescu Daniel – n.r.) a ridicat personal în numerar comisioanele despre care am făcut vorbire mai sus de la (Alexe Răzvan – n.r.) la biroul acestuia din comuna Tătărani. (Vlad Cosma – n.r.) îşi ridica, de asemenea, banii de la biroul lui (Alexe Răzvan – n.r.).
- Într-o manieră asemănătoare s-a procedat şi la lucrările de reabilitare drum Budea – Nedelea din anul 2012, precum şi la lucrările de reabilitare a drumurilor judeţene prin plombare şi covoare bituminoase tot din anul 2012.
- Înţelegerile legate de comisioanele pentru partid, cheltuieli şi câştig erau explicate verbal, cât şi în scris de (Răzvan Alexe – n.r.) tuturor participanţilor la înţelegeri, în detaliu”, se arată în documentele dosarului.
Drumul lui Mircea Cosma de la 8 ani de pușcărie la intervenția prescripției
Dosarul șpăgilor pe care clanul Cosma le lua de la afaceriști în schimbul acordării unor contracte „cu dedicație” a avut un parcurs lung și sinuos în justiție.
Într-o primă fază procesuală, în 2016, un complet de trei judecători de la Înalta Curte l-a condamnat pe Mircea Cosma la 8 ani de închisoare, iar pe Vlad Cosma la 5 ani de închisoare. Răzvan Alexe și Daniel Alixandrescu au primit 2 ani și 6 luni, respectiv 6 ani de închisoare.
Hotărârea a fost desființată în apel doi ani mai târziu, în 2018, când un complet de 5 judecători de la Înalta Curte au trimis cauze spre rejudecare. Unul dintre motive l-a constituit aparenta ilegalitate a administrării probatoriului de către celebrul procuror Mircea Negulescu, poreclit de către infractori „Portocală”.
La rejudecare, în 2019, Secția Penală a ÎCCJ a considerat că dosarul trebuie să se rejudece de la zero la Tribunalul Prahova.
Nici judecătorii prahoveni n-au dorit să soluționeze dosarul, așa că în 2020 s-a ivit un conflict de competență între Tribunalul Prahova și instanța supremă, tranșat tot la ÎCCJ.
În a doua fază procesuală, primul termen al dosarului a avut loc pe data de 6 august 2020, iar pronunțarea pe fond a venit abia pe 23 octombrie 2023, însă faptele erau deja prescrise.
Între timp, justiția a stabilit că procurorii DNA Ploiești aveau dreptate, iar clanul Cosma era cel care îi acuza în mod nefondat că „fabricau dosare”. Fostul șef al DNA Ploieşti Lucian Onea şi fostul procuror Mircea Negulescu au fost achitați, în iunie 2023, de ÎCCJ, pentru cercetare abuzivă și represiune nedreaptă.
Fotografii: Hepta