Prin angajamentul semnat în fața ofițerului de Securitate în 1987, studenta se arăta dispusă să „sprijine cu date pe care le cunoaște, considerând că aceasta este o îndatorire patriotică”. 

Așa cum se întâmpla în cazul tuturor documentelor de acest fel, se obliga și să nu divulge nimănui secretele discuțiilor, indiferent de persoană sau de gradul de rudenie. 

Secretul a fost păstrat timp de 35 de ani.

Scopul urmărit de poliția politică, prin recrutarea studentei, era de a obține informații despre colectivul universitar din jurul acesteia.

Libertatea va prezenta mâine documente din dosarul întocmit de Securitatea București.

 
 

Urmărește-ne pe Google News