3 comentariiAustralianul în vârstă de 52 de ani, care se află într-o închisoare din Londra din 2019, este căutat de SUA pentru rolul lui în publicarea a sute de mii de documente militare şi diplomatice secrete legate de războaiele din Irak și Afganistan.
„Întregul sistem judiciar din Regat (Regatul Unit, n.r.) a devenit o farsă – o batjocură ce se desfășoară în fața lumii”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram.
Zaharova a adăugat că Assange „și-a dedicat viața pentru a descoperi secretele unui conglomerat de agenții de informații britanice și americane” și că acesta a devenit o „victimă” a sistemului juridic britanic.
Statele Unite l-au pus sub acuzare pe Assange de mai multe ori între anii 2018 și 2020, acuzațiile aduse acestuia fiind criticate de importante organizații internaționale, inclusiv Amnesty International și Reporteri Fără Frontiere.
Rusia invocă adesea cazul Assange pentru a devia criticile la adresa propriului său sistem judiciar, despre care asociațiile pentru apărarea drepturilor omului spun că este folosit ca armă împotriva disidenților.
Justiția britanică a solicitat garanţii din partea SUA că Assange nu va fi condamnat la moarte
Julian Assange a primit marţi şansa de a-şi continua lupta împotriva extrădării sale în Statele Unite, după ce Înalta Curte de la Londra a decis că autorităţile americane trebuie să furnizeze noi garanţii referitoare la tratamentul care i-ar fi rezervat în SUA fondatorului WikiLeaks în SUA, scrie Agerpres.
Judecătorii britanici le-au acordat un termen de trei săptămâni autorităţilor americane, care încearcă să îl pună sub acuzare din nou pe Assange pentru publicarea documentelor secrete.
Justiţia britanică vrea să se asigure că Julian Assange va putea beneficia de Primul Amendament al Constituţiei Statelor Unite, cel care protejează libertatea de exprimare, şi că fondatorul WikiLeaks nu ar fi condamnat la moarte în SUA. Primul Amendament interzice Congresului SUA să voteze legi prin care să se instituie o religie oficială de stat sau prin care o religie este preferată în locul alteia, să promulge legi prin care s-ar împiedica libertatea religioasă, legi care să îngrădească libertatea de exprimare, libertatea presei, legi care să limiteze dreptul la adunare paşnică şi la a trimite petiţii guvernului.
„Dacă aceste garanţii nu sunt furnizate” în termenul menţionat, atunci Julian Assange va putea face apel la decizia de extrădare, acordată în iunie 2022 de către guvernul britanic, potrivit deciziei luate marţi de judecătorii Victoria Sharp şi Jeremy Johnson.
În cazul în care garanţiile solicitate sunt livrate în termenul de trei săptămâni, atunci o nouă audiere este prevăzută pentru data de 20 mai, pentru a se hotărî dacă Assange poate beneficia sau nu de un ultim recurs în Regatul Unit.
În luna februarie, avocaţii lui Assange au încercat să conteste aprobarea dată de justiţia britanică la cererea de extrădare formulată de SUA, ei susţinând că acuzaţiile au motivaţie politică. Justiţia britanică a decis iniţial în favoarea lui Julian Assange în ianuarie 2021, când judecătoarea Vanessa Baraitser a refuzat să autorizeze extrădarea sa, în temeiul riscului că fondatorul Wikileaks s-ar putea sinucide. Decizia judecătoarei a fost însă infirmată ulterior.
Julian Assange riscă până la 175 ani de închisoare în SUA, unde este urmărit pentru publicarea începând din 2010 a peste 700.000 de documente confidenţiale despre activităţile militare şi diplomatice ale Statelor Unite, mai ales în Irak şi Afganistan.
Fondatorul Wikileaks a fost arestat de poliţia britanică în 2019 după şapte ani în care nu a putut părăsi ambasada Ecuadorului la Londra, pentru a evita să fie extrădat în Suedia într-o anchetă pentru viol, clasată fără urmări în 2019.
În prezent, Assange se află în detenţie în închisoarea de înaltă securitate Belmarsh, în estul Londrei.
Foto: Profimedia Images