ComenteazăRectorul Universității București, Marian Preda, critică dur noile legi ale învățământului superior puse în dezbatere recent de Ministerul Educației și elaborate pe baza proiectului „România educată” al președintelui Klaus Iohannis.
Într-un interviu acordat luni site-ului universității pe care o conduce, publicat la câteva zile după o întâlnire cu ministrul Educației Sorin Cîmpeanu și cu reprezentanții mai multor universități din țară, Preda îi reproșează Ministerului că nu a luat în considerare opiniile specialiștilor din universitar, iar consultarea cu aceștia s-a făcut oricum târziu.
„Am fost ignorați, amânați, am tras semnale de alarmă publice cu privire la lipsa de dialog, iar când am ajuns la discuții și negocieri pe o listă minimală de modificări pe care Consorțiul Universitaria le-a făcut, de altfel, publice, cele mai multe au fost respinse parțial sau total”, afirmă Preda.
Consorțiul Universitaria cuprinde mai multe universități partenere din țară, printre ele, Universitatea București, Universitatea „Cuza” din Iași, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și Universitatea de Vest din Timișoara.
În spațiul public s-a atras atenția că Preda și cei peste 20 de rectori care au luat parte la întâlnirea cu ministrul Cîmpeanu nu au discutat despre propunerea din noua lege cu privire la desființarea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU).
Rectorul Marian Preda a mai subliniat, în interviu, că universitățile ar fi trebuit implicate mai mult în elaborarea drafturilor de lege. „Prima problemă majoră a proiectelor de lege este procesul în sine de elaborare, care e profund greșit: din birou, fără analize serioase, cu și de către un grup monocolor de autori care nu include specialiști în domeniul educației sau ai altor științe sociale, fără consultarea principalilor actori din sistem – cei care ar trebui să implementeze aceste legi, precum marile universități”.
„Primim mai puțini bani decât Politehnica, deși avem mai mulți studenți”
Preda a criticat și modul în care se finanțează instituțiile academice, care, a mai spus el, ar fi încurajat în continuare de noua legislație: „Universitatea din București nu poate susține un proiect de lege care nu are o viziune privind promovarea învățământului de calitate, de elită și a cercetării fundamentale și care perpetuează sistemul inechitabil de finanțare a universităților, indiferent de performanța academică a instituțiilor”.
În acest sens, Preda a adăugat și că Universitatea București este subfinanțată, prin comparație cu alte două instituții din București, Politehnica și Universitatea de Medicină „Carol Davila”, care deși au studenți mai puțini, primesc mai mulți bani.
„Universitatea din București are aproape 34 de mii de studenți, Politehnica are cam 60% din această cifră, iar Medicina din București cam 35% din câți avem noi, aproape de 3 ori mai puțini”, a aproximat Preda. „Când vine vorba de bani de la bugetul de stat, însă, Politehnica, cu 60% din numărul nostru de studenți, are 160% din veniturile publice ale UB, iar UMF București, cu 1/3 din numărul nostru de studenți, are o finanțare publică totală aproape identică. Cam la fiecare dintre cele două finanțarea per student este de peste 2,6 ori mai mare decât la UB”.
Remus Pricopie (SNSPA): România are nevoie de un nou ministru al educației
Marian Preda nu este singurul rector de universitate importantă care critică vehement proiectele de legi ale educației. Remus Pricopie, șeful Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), a reacționat și el, într-un mesaj pe Facebook săptămâna trecută.
„Cum este posibil ca sub umbrela generoasă a unui proiect de țară, pe care l-au salutat mulți din sectorul educației – România Educată -, să «înflorească» asemenea enormități, care țin de impostură și accentuarea decalajelor în educație, nu de integritate și de distribuția echitabilă a resurselor?”, scria rectorul SNSPA, într-o nouă postare pe pagina sa de Facebook.
„Cum este posibil ca tot ceea ce a fost mai murdar în universități și școli (plagiat, politizare, impostură etc.) să devină acum «standard de sistem»?”, afirma Pricopie, amintind de proiectul de lege a învățământului superior care prevede că răspunderea pentru plagiat se prescrie în trei ani de la săvârșirea faptei. „Ale cui interese sunt apărate de aceste presupuse viitoare legi ale educației, în condițiile în care, de exemplu, corupția și meditațiile asociate admiterii la școlile de top sunt încurajate, nu eradicate?”, adăuga acesta.
La câteva zile, într-un interviu acordat site-ului Edupedu, același Pricopie cerea plecarea lui Sorin Cîmpeanu din fruntea Ministerului.
„Prin promovarea actualelor proiecte de legi ale educației, Sorin Cîmpeanu s-a compromis definitiv din punct de vedere etic și moral. România are nevoie de un nou ministru al educației, un domn sau o doamnă, care să nu fie tributar(ă) imposturii și care să ducă mai departe proiectul România Educată”, a declarat Pricopie pentru Edupedu.ro.
Legile proiectului „România Educată” vor fi în dezbatere publică până pe 24 august.
Foto: Agerpres