Vor afla în prima lună din 2023 dacă scapă de închisoare și Elena Udrea, iubita lui Gelu Oltean, Vanessa Youness, sau fostul primar al Piteștiului, Tudor Pendiuc.
Iată 12 mari dosare de corupție care implică demnitari ai statului despre care instanțele vor decide în ianuarie și februarie dacă s-au prescris și dacă autorii lor sunt absolviţi de orice răspundere penală:
1. Dosarul Hexi Pharma
Pe 6 martie 2017, directorii Hexi Pharma, Flori Dinu (general), Mihail Leva (de producție), și firma au fost trimiși în judecată pentru înșelăciune, uz de fals, participație improprie la infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, fals sub semnătură privată.
Dosarul s-a constituit după ce reporterii GSP au arătat că firma Hexi Pharma a diluat dezinfectanții folosiți în 300 de spitale.
Condamnați în 2019, de Tribunalul București, la 3 ani de închisoare și, respectiv, la 3 ani și 8 luni de închisoare, Dinu și Leva au contestat soluția, iar Curtea de Apel București (CAB) urma să dea decizia definitivă.
Însă pe 8 noiembrie 2022, avocații inculpaților, dar și procurorul de la proces au cerut instanței să constate că faptele s-au prescris. CAB ar urma să se pronunțe astăzi, 5 ianuarie.
Update ora 13:00 | Curtea de Apel București a amânat astăzi pronunțarea unei decizii pentru 2 februarie, conform încheierii de ședință comunicate pe platforma Portal Just a Ministerului Justiției.
2. Dosarul privind finanţarea campaniei electorale din 2009
Potrivit rechizitoriului DNA, Elena Udrea şi Ioana Băsescu au încălcat legea în 2009, atunci când au colectat fonduri pentru campania electorală a lui Traian Băsescu. Dosarul a fost trimis în instanță în mai 2017.
În martie 2021, Curtea de Apel Bucureşti a condamnat-o pe Elena Udrea, acuzată de instigare la luare de mită și spălare de bani, la 8 ani de închisoare. Fiica fostului președinte Traian Băsescu, acuzată de instigare la delapidare și la spălare de bani, a primit 5 ani de închisoare.
Procesul se judecă în faza de apel la Înalta Curte de Casația și Justiție (ÎCCJ). La ultimul termen, pe 15 decembrie 2022, Udrea a cerut încetarea procesului, pentru că faptele s-au prescris. Următorul termen al procesului e pe 16 februarie 2023.
3. Dosarul Hidroelectrica
Procurorii DNA o acuză pe Elena Udrea că, în 2011, a acceptat promisiunea unei mite de 5.000.000 de dolari de la un om de afaceri, în schimbul exercitării influenței asupra conducerii Ministerului Economiei și a Hidroelectrica SA, pentru ca acel afacerist să-şi păstreze, în condițiile deja negociate, contractele încheiate cu Hidroelectrica SA.
Din suma promisă, spun procurorii, Udrea a primit, în noiembrie 2011, 3.800.000 de dolari, dar și o creanță de 900.000 de euro, pe care a preluat-o printr-o firmă paravan. În acelaşi dosar, jurnalistul Dan Andronic e acuzat de mărturie mincinoasă.
DNA a trimis dosarul la Curtea de Apel Bucureşti în decembrie 2017. Procesul nu a trecut încă de faza de fond. În decembrie, la ultimul termen, Elena Udrea și Dan Andronic au cerut încetarea procesului penal, pentru că faptele s-au prescris. Instanţa va pronunţa decizia pe 12 ianuarie 2023.
4. Dosarul Vanessei Youness
Vanessa Amal Youness, iubita fostului şef al Direcției Generale de Informații și Protecție Internă (Ministerul de Interne) Gelu Oltean, a fost trimisă în judecată de DNA în ianuarie 2019, pentru trafic de influenţă.
Procurorii acuză că, în 2011, ea a primit 1.000.000 de euro de la un afacerist, căruia i-a promis că va interveni pe lângă un înalt demnitar, ca să aprobe documente legate de licențele IT, pentru produse utilizate de Ministerul Educației în școli.
În mai 2022, Curtea de Apel Bucureşti a condamnat-o pe Vanessa Youness la 3 ani de închisoare. Decizia era definitivă. După cinci luni de închisoare, aceeaşi instanţă a dispus punerea în libertate a lui Youness, până la soluţionarea contestaţiei în anulare prin care ea a cerut să se constate că faptele pentru care a fost condamnată erau prescrise.
Următorul termen al procesului în care se judecă contestaţia în anulare e pe 27 ianuarie 2023.
5. Dosarul judecătoarei Elena Burlan-Pușcaș
Elena Burlan-Puşcaş, judecătoare la Tribunalul Bucureşti, a fost trimisă în judecată de DNA, în octombrie 2018, pentru patru infracțiuni de luare de mită.
Procurorii acuză că, în perioada iunie 2009 – februarie 2010, ea a primit 63.000 de euro, pentru a pronunţa înlocuirea arestului preventiv, dar şi pedepse cu suspendare, în două dosare pe care le judeca.
În iulie 2020, Curtea de Apel Bucureşti a condamnat-o pe judecătoarea Elena Burlan-Puşcaş la 3 ani şi 6 luni de închisoare. Decizia a fost contestată, iar dosarul a ajuns la ÎCCJ. Pe 15 decembrie 2022, la ultimul termen al procesului, inculpata, dar şi procurorul de şedinţă au cerut încetarea procesului, pentru că faptele s-au prescris. ÎCCJ va da verdictul final pe 19 ianuarie 2023.
6. Dosarul lui Tudor Pendiuc
Tudor Pendiuc, fost primar al municipiului Piteşti, a fost trimis în judecată de DNA în martie 2015, sub acuzaţiile de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Potrivit procurorilor, faptele au fost săvârşite în perioada 2007-2014, iar Primăria din Pitești a fost prejudiciată cu peste 6,3 milioane de euro.
În februarie 2020, Pendiuc a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti, pe fond, la 8 ani de închisoare. Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti, unde, în noiembrie, instanţa aştepta decizia ÎCCJ referitoare la prescrierea faptelor. Următorul termen al procesului este pe 9 ianuarie 2023.
7. Dosarul Skoda – Mihai Chirica şi Gheorghe Nichita
Pe 16 ianuarie 2023, primarul Iaşiului, Mihai Chirica, şi fostul primar, Gheorghe Nichita, vor afla din decizia Judecătoriei Bârlad dacă faptele de abuz în serviciu pentru care au fost trimişi în judecată de DNA s-au prescris.
Cei doi sunt acuzaţi că în 2013 au dispus ca Primăria să achiziţioneze patru autoturisme Skoda, deşi restricţiile bugetare de la acea dată interziceau autorităţilor locale să încheie astfel de contracte. Prejudiciul cauzat este de peste 500.000 de lei, spun procurorii DNA Iaşi, care au trimis dosarul în instanţă în ianuarie 2021.
În septembrie 2022, Judecătoria Bârlad a suspendat procesul, în aşteptarea deciziei ÎCCJ referitoare la prescrierea faptelor.
8. Dosarul Transalpina al lui Nelu Iordache
În 25 octombrie 2016, afaceristul Nelu Iordache a fost trimis în judecată de DNA după ce a fost acuzat de complicitate la abuz în serviciu, în cazul unui contract privind modernizarea șoselei Transalpina.
Procurorii spun că el a introdus abuziv o clauză în contract, producând astfel un prejudiciu de 45 de milioane de lei.
În noiembrie 2021, Curtea de Apel București l-a condamnat, definitiv, la 6 ani de închisoare cu executare. Iordache și funcționarii statului au depus contestații în anulare, iar CAB are termen pe 23 ianuarie 2023 în acest dosar.
9. Dosarul decontărilor fictive de la Parlamentul European
Potrivit DNA, în perioada 2010-2012, fostul europarlamentar Petru Constantin Luhan a depus la Parlamentul European o serie de documente false, pentru a obţine rambursarea unor cheltuieli de transport.
Procurorii spun că, prin supraevaluarea costurilor unor bilete de avion şi prin atestarea unor deplasări fictive cu autoturismul, Luhan a obținut, pe nedrept, 50.368 de euro.
El a fost trimis în judecată în aprilie 2019. De aproape 4 ani, dosarul e la Tribunalul Bucureşti. În septembrie 2022, judecata a fost suspendată, în aşteptarea deciziei ÎCCJ referitoare la prescrierea faptelor. Următorul termen al procesului e pe 18 ianuarie 2023.
10. Dosarul „mită de la Romairport”
Fostul secretar de stat liberal Marin Anton a fost acuzat de DNA că, în 2009, a primit de la compania internațională ce avea în executare contractul de modernizare al Aeroportului Otopeni o mită de 5,3 milioane de euro. Era, spun procurorii, un comision de 3,5% din valoarea cu care urma să se suplimenteze contractul de execuție a lucrărilor.
DNA l-a trimis în judecată pe Marin Anton în ianuarie 2018, iar anul trecut, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat la 5 ani de închisoare.
Dosarul a ajuns apoi la Curtea de Apel Bucureşti, care, în septembrie 2022, a suspendat judecata, în aşteptarea deciziei ÎCCJ referitoare la prescrierea faptelor. Următorul termen al procesului este pe 12 ianuarie 2023.
11. Dosarul CET Govora
Fostul senator PSD Dan Şova a fost acuzat de DNA că, în perioada 2011-2014, a primit 100.000 de euro, pentru a face trafic de influență pe lângă directorul general al CET Govora ca acesta să încheie contracte de asistență juridică doar cu o anumită societate de avocatură. Contractele erau de tip abonament şi costau 10.000 de euro/lună.
Şova a fost trimis în judecată de DNA în ianuarie 2016. În iunie 2018, ÎCCJ l-a condamnat la 3 ani de închisoare. După 6 luni de puşcărie, Șova a făcut contestație în anulare, în baza deciziei CCR privind nelegalitatea completurilor de judecată şi a fost eliberat în ianuarie 2019.
Procesul a fost reluat de la zero, iar în noiembrie anul trecut, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Dan Şova la 4 ani de închisoare. Dosarul a ajuns iar la ÎCCJ, unde, la ultimul termen din 6 decembrie 2022, Şova a cerut încetarea procesului penal, ca urmare a împlinirii prescripţiei. Următorul termen al procesului e pe 10 ianuarie 2023.
12. Dosarul vameşilor din Albiţa
22 vameși de la Albița, aflată la granița cu Republica Moldova, au fost trimiși în judecată pe 17 decembrie 2013, fiind acuzați că primeau de la 20 de lei la 300 de euro, pentru a nu verifica anumite colete.
În 2018, Tribunalul Vaslui le-a dat pedepse cu suspendare, între 2 și 3 ani. Procesul în apel nu s-a mai terminat, pentru că faptele vameşilor s-au prescris. La termenul din 14 iulie 2022, Curtea de Apel Iași a pus în vedere părților să depună concluzii scrise cu privire la prescripție, iar verdictul este așteptat astăzi, 5 ianuarie.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
ivryernest • 05.01.2023, 12:02
Fiindcă pentru mine PSD și PNL sunt ca "Baba Rada/Rada Baba", eu fac referință la Justiția în România.👎 Este evident pentru oricine că NU e vorba de o Justiție imparțială.👎
nasty1 • 05.01.2023, 09:38
Asta-i justitia PSD-PNL care distruge Romania de 33 de ani: politrucii prinsi furand raman cu ce au furat, coruptia si hotia se prescriu, ICCJ, Curtea de Apel fac jocurile politicienilor, CCR (formata din personaje numite de Iohannis, PSD, PNL si UDMR) e complet politizata si-i apara pe cei care i-au numit, iar romanii cinstiti aleg sa plece din tara. Cu banii furati si nerecuperati in 33 de ani se puteau face si scoli noi, si spitale, si autostrazi, se puteau da salarii si pensii decente tuturor romanilor etc. Justitia bogata, dar politizata si nedreapta, a tras inapoi Romania, dar e "recompensata" cu pensii speciale.