Marile proiecte de infrastructură pe 2016 sunt mici! Infrastructură puţină, după buget

Se mai lucrează puţin la canalul Poarta Albă-Midia

Pe lista proiectelor propuse la capitolul navigaţie sunt incluse şi unele “istorice”, începute în perioada regimului comunist şi nefinalizate nici până în prezent: –  Amenajarea canalului navigabil Poarta Albă-Midia Năvodari, proiect început în iunie 1983 şi aflat la un stadiu de execuţie de 80%, care mai necesită încă un miliard de lei –  Amenajarea acumulării de apă Runcu din judeţul Maramureş (începută în 1987 şi aflată la un stadiu de execuţie de 54%, care mai necesită încă 192,1 milioane de lei şi are ca termen de finalizare anul 2020)

Trenurile spre Constanţa merg din nou pe podul lui Anghel Saligny

Începând cu data de 16 septembrie 2016, trenurile pe ruta Bucureşti – Constanţa circulă pe vechiul pod de la Cernavodă, cel realizat de Anghel Saligny. Acest pod a fost construit cu 120 de ani în urmă şi a fost reabilitat recent pentru a putea înlocui podul nou, realizat pe timpul lui Ceauşescu, care a intrat şi el într- o tură de reabilitări pentru că dă deja semne de şubrezeală. Podul realizat de Saligny a fost, în 1895, o culme a ingineriei româneşti. Proba de rezistenţă a podului s-a făcut în ziua inaugurării cu un convoi de 15 locomotive, circulând cu o viteză de 80 km/h. După ce s-a bătut ultimul nit, un nit de argint, s-a zidit documentul inaugurării şi s-a celebrat serviciul religios. În acest timp, Anghel Saligny a stat alături de şefii echipelor de muncitori care lucraseră la execuţia podului, într-o şalupă sub pod, aceasta pentru a garanta rezistenţa podului. Ca dovadă a măiestriei constructorilor, podul este exploatabil în condiţii optime şi acum. Gurile rele spun că este chiar mai bun decât cel al lui Ceauşescu.

Recomandări

Inspectoratul de Stat în Construcții, cuibul protejaților de partid. Cine conduce instituția și pe ce filieră a ajuns în funcție

Se va electrifica linia Tecuci-Galaţi

Căile ferate se vor înnoi foarte puţin anul acesta, în două puncte în care investiţiile au rămas în urmă cu zeci de ani. Este vorba despre:
– Electrificarea liniei de cale ferată Tecuci- dispecer feroviar Galaţi (proiect început în 1989, aflat la un stadiu de execuţie de 74%, care mai necesită 135,9 milioane de lei şi are ca termen de finalizare sfârşitul anului 2018)
– Celebra linie nouă de cale ferată Vâlcele-Râmnicu Vâlcea, ajunsă şi în atenţia FMI din cauza penalităţilor care se adună urmare a rezilierii contractului cu firma constructoare. Lucrările au început în iunie 1979, se află la un stadiu de execuţie de doar 3%, necesită 1,6 miliarde de lei din buget şi au ca termen de finalizare sfârşitul anului 2017.

Până în anul 2050 ar trebui să avem 3.796 km de autostradă

Conform documentelor semnate de ţara noastră cu structurile europene, până în anul 2030, România trebuie să construiască 2.833 de kilometri de autostradă, adică reţeaua TEM centrală, iar până în 2050, alţi 963 de kilometri, în reţeaua TEM globală. În total: 3.796 de kilometri! Cele mai importante sunt Coridorul IV Nădlac – Constanţa, care va face legătura cu autostrada Giurgiu – Bucureşti – Focşani – Albiţa, adică porţiunea românească a autostrăzii care va înconjura Marea Neagră şi Borş – Calafat, partea românească a autostrăzii Via Carpatia, ce va lega Mediterana de Marea Nordului.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro