Au intrat pe terminalul Sosiri al Aeroportului “Henri Coandă”, din Otopeni, vizibil obosiţi şi dezorientaţi. Ochii, însă, le trădau bucuria de a călca din nou pe pământul natal. Au ieşit din aeroport separat, fiind, parcă, unul mai nerăbdător decât celălalt să ajungă acasă.
“Am crezut că murim. Am pierdut şirul zilelor şi al lunilor de mult. Când am realizat că putem pieri ne-a cuprins un fior de panică şi am zis că-i luăm cu asalt pe piraţi, le furăm armele şi plecăm cu nava. Dar eram mult prea slăbiţi ca să facem aşa ceva”, îşi aminteşte Adrian Gâlcă, unul dintre cei cinci marinari ţinuţi ostatici.
Românii nu au venit singuri, însă, acasă, ci însoţiţi chiar de soţiile lor, care încă de acum şase zile, când tot echipajul navei Buccaneer a fost eliberat, au stat ca pe ghimpi. “Am tot dat telefoane şi, când au ajuns, joi noaptea, la Roma, am făcut în aşa fel, încât să-i aşteptăm acolo. Nu pot să descriu impresiile pe care le-am avut.
Răpitorii lor se drogau ca să stea treji
Revederea a fost emoţionantă, dar ei erau aşa de schimbaţi, că aproape nu i-am recunoscut”, şi-a amintit una dintre soţiile marinarilor. Deşi pericolul a trecut, coşmarul românilor nu s-a terminat. “Nu poţi să treci prin aşa ceva şi să dormi noaptea liniştit. Am stat atâta timp cu arma la tâmplă în compania unor sălbatici, care mâncau «mira» (n.r. – iarbă halucinogenă procurată din K e – nya pentru a-i ţine pe atacatori treji) şi se luau la bătaie între ei când se certau sau trăgeau inexplicabil cu mitralierele”, ne-a povestit marinarul Nicuşor Remus Marinescu.
De departe, unul dintre cei mai afectaţi marinari părea constănţeanul Dorel Gheorghe, de 47 de ani. Omul, slăbit şi cu ochii injectaţi, şi-a îmbrăţişat minute în şir fiica. Frenezia, însă, nu va dura mult.
La întrebarea: “Ce veţi face în continuare?”, toţi au dat acelaşi răspuns, cu o tristeţe vădită în voce: “E meseria noastră, nu putem renunţa”.
Patru luni de coşmar
Cei cinci marinari români, aflaţi la bordul remorcherului italian Buccaneer, au fost luaţi ostatici de piraţii somalezi, la jumătatea lunii aprilie, în Golful Aden din Oceanul Indian. Luni întregi, familiile lor le-au cerut autorităţilor să facă demersuri pentru a fi eliberaţi. Ieri au ajuns, în sfârşit, acasă.