26 comentariiEa s-a născut în 1974, în Pancevo, într-o familie de etnie română, purtând numele de familie Ciobanu până la căsătorie. În 1995, ea a absolvit un profil dedicat limbilor și literaturilor române și engleză la Facultate de Psihologie din Belgrad. Ea a fost profesoară de engleză timp de doi ani înainte să devină jurnalistă, potrivit unei biografii de pe un site specializat.
Carieră politică
Marinika Tepić și-a început cariera politică prin activism social. Ea a luptat pentru drepturile omului și ale minorităților din Serbia, ca membră a minorității române, iar în 2009 a fost numită director adjunct al Consiliului Național pentru Descentralizare al Serbiei.
Între timp, ea s-a alăturat partidului politic Liga Social-Democraților din Voivodina. A candidat în 2012 pe locul 12 al listei electorale la alegerile provinciale din Voivodina și, deși nu a reușit să câștige un mandat, partidul ei a intrat în guvernul de coaliție, iar Marinika Tepic a fost aleasă ca unul dintre membrii guvernului respectiv. I s-a încredințat funcția de secretar provincial pentru sport și tineret.
În alegerile extraordinare din martie 2014, a candidat din nou pe lista electorală și a obținut un mandat de deputată în Parlamentul Serbiei. Cu toate acestea, a demisionat pentru a rămâne în guvernul provincial.
Doi ani mai târziu, a câștigat pentru a doua oară mandatul de deputat în Parlamentul sârb. După constituirea parlamentului, ea a ocupat funcția de președinte al Comitetului pentru Integrare Europeană.
În ianuarie 2017, ea a decis să demisioneze din Liga Social-Democraților din Voivodina după ce președintele partidului, Nenad Canak, și-a anunțat candidatura pentru viitoarele alegeri prezidențiale din acel an. În loc de Čanko, ea l-a susținut pe Saša Janković ca și candidat la președinție, iar în timpul alegerilor a fost în consiliul său politic.
În aceeași lună, ea s-a alăturat Partidului Nou, al cărui lider este Zoran Živković. S-a alăturat președinției partidului și a devenit lider provincial în Voivodina. În mai 2017, Tepić și Živković s-au alăturat celor trei foști membri ai Mișcării Dost je bilo – Restart și au fondat un grup parlamentar numit „Clubul deputaților independenți”.
Controverse
La sfârșitul anului 2017, Marinika Tepic s-a confruntat cu amenințări din cauza criticilor sale la adresa majorității aflate la putere la acea vreme, precum și a aparițiilor sale publice în afara parlamentului sârb și a anunțului că va lansa o inițiativă de interzicere a activităților asociației „Frontul Național Sârbesc”.
Membrii grupărilor de dreapta au amenințat-o cu moartea, iar în Belgrad au apărut graffiti amenințătoare. Cu acea ocazie, președintele de atunci al Comisiei parlamentare pentru drepturile omului și minorităților, Meho Omerović, a condamnat amenințările și a cerut poliției să îi asigure siguranța.
În aprilie 2018, după un eșec electoral, a trecut la nou-înființatul Partid al Libertății și Justiției (SSP), unde a preluat funcția de vicepreședinte.
SSP a decis să boicoteze alegerile desfășurate în iunie 2020, așa că Marinika Tepic și-a continuat activitățile de opoziție în afara instituțiilor. La o conferință de presă din 9 februarie 2021, ea a acuzat guvernul sârb de colaborare cu mafia. Apoi Tomislav Lovreković, jurnalist și membru al Partidului Progresist Sârb al președintelui Vucic, a aruncat în ea cu un pui viu.
În aprilie 2021, ea l-a acuzat pe Dragan Marinković Palma, primarul orașului Jagodina și liderul partidului Serbia Unită, că trafichează minori pentru a participa la petrecerile sale din Jagodina. Aceste acuzații au divizat publicul, dar Palma a continuat să aibă apariții regulate la televiziunea națională. El a invitat-o la o dezbatere televizată, dar Tepic a refuzat, explicând că Palma nu ar trebui să răspundă în alt loc decât în instanță.
Greva foamei
Dar ea a devenit cu adevărat cunoscută în politica sârbă odată cu alegerile din 17 decembrie. Alegerile parlamentare anticipate au fost convocate în Serbia după ce președintele Aleksandar Vucic a dizolvat Adunarea la 1 noiembrie 2023, pe fondul protestelor în masă față de „propaganda violenței”.
Comisia Electorală a declarat Partidul Progresist Sârb câștigător cu 46,72% din voturi, dar observatorii internaționali au spus că alegerile parlamentare și locale au fost incorecte întrucât partidul de guvernământ a fost avantajat de presă, de implicarea președintelui în funcție și de mai multe nereguli în procesul de votare. Proteste, pe alocuri violente, au izbucnit imediat în Belgrad și în mai multe orașe.
Marinika Tepic a decis să intre în greva foamei pentru a cere anularea alegerilor. Și nu este singura. Șapte membri ai principalei tabere de opoziție, reuniți sub sloganul „Serbia împotriva violenței”, au intrat în greva foamei din cauza rezultatelor.
De sâmbătă, Tepic primește zilnic lichide intravenoase, dar refuză să mănânce alimente. „Medicii încearcă să mențină această stare (de sănătate) cât mai mult timp posibil, pentru că nu am nicio intenție de a renunța până când alegerile false nu vor fi anulate, până când nu vor recunoaște fraudele electorale și până când voința poporului nu va fi apărată”, a declarat Tepic într-un interviu acordat AFP.
Observatorii internaționali au subliniat acuzațiile potrivit cărora „alegătorii care locuiesc în străinătate au fost organizați și transportați cu autobuzul de către partidul de guvernământ pentru a vota la alegerile locale din Belgrad”. Tepic îl acuză pe Vucic că a supervizat această schemă. „Cred că Serbia este singura țară din lume cu un fenomen de migranți electorali”, a declarat Tepic.
În fața grevei foamei organizată de opoziție, președintele Vucic i-a îndemnat pe parlamentarii opoziției să găsească alte modalități de a protesta.
„Aș dori să îi rog pe toți cei care sunt în greva foamei să nu o continue. Ei pot organiza proteste în fiecare zi. Sunt obișnuit cu protestele”, a declarat Vucic în timpul unui discurs televizat adresat duminică națiunii.
Tepic a mai spus că este foarte conștientă de consecințele acțiunilor sale. „Încerc să nu mă gândesc la asta (la moarte). Nu văd asta ca pe un sacrificiu. Văd acest lucru ca pe o luptă și ca pe o modalitate care mă menține în viață”, a spus el.
Aleksandar Vucic a dominat politica sârbă în ultimul deceniu, mai întâi ca prim-ministru (2014-2017) și mai târziu ca președinte.
Pentru susținători, el este un lider pragmatic, care a depășit diviziunile profunde ale Serbiei și a asigurat creșterea economică susținută. Criticii se plâng că și-a consolidat puterea în propriile mâini și a subminat normele democratice. El a trecut acum de primul an din ultimul mandat prezidențial de cinci ani care îi este permis constituțional să-l ocupe.
Fondat în 2008, Partidul Progresist Sârb se află la putere din 2012. Deși s-a autointitulat „progresist”, partidul este caracterizat de politologi drept un partid populist fără un profil ideologic.