Marinuş are nevoie de noi! Puştiul cu tumoră la cap are şansa unui tratament inovator, dar scump

Trei la cap, una la piept. Două echipe medicale de la secţia de oncopediatrie a spitalului AKH din Viena au operat, timp de şapte ore, o mogâldeaţă de băiat, a cărui singură şansă erau chiar aceste intervenţii.
În urma lor, Marinuş – sau Gălbenuş sau “dragul de el”, cum îl alintă prietenii – are printre ideile simpatice care îl fac să râdă când vorbeşte despre ele şi un fel de rezervor prin care medicii, după ce îl vor externa, îi vor alimenta tumora cu un “pachet” de cinci medicamente.
E un tratament inovator, care nu se putea face în ţară, în fapt, nu se putea face mai nicăieri şi care va dura minimum doi ani. Doi ani în care Marinuş va face la fiecare 21 de zile şapte zile de tratament intensiv, după un protocol dificil şi experimental.
Va fi sub permanenta supraveghere a medicilor şi se va prezenta la analize săptămânal. Marinuş va trece şi peste asta, pentru că este un luptător şi pentru că atunci când va fi mare vrea să fie constructor şi şofer, ca să îşi ajute tatăl, să nu se mai roage de alţii să îi ducă sculele unde are de lucru.
Doar că va avea nevoie de tot ajutorul nostru pentru a avea unde să stea, astfel încât să ajungă la clinică, pentru a putea beneficia de miracolele pe care le merită, pentru alimentaţia pe care trebuie să o urmeze şi pentru medicamente!
Va avea nevoie de peste o mie de euro lunar pentru ca tatăl lui să poată acoperi măcar o parte din aceste cheltuieli. A, Marinuş nu are mamă. A plecat când a aflat că este bolnav. Marian Dolofan a fost diagnosticat cu meduloblastom – tumoră de fosă posterioară – în august 2013.
A suportat două intervenţii pe creier, iar în februarie 2014, o intervenţie abdominală pentru eliminarea unui chist gigantic. Nu e o exprimare metaforică, să ştiţi, chiar aşa este diagnosticul medical: tumoră gigantică.
Puştiul cu ochi căprui a trecut peste ele, dar complicaţiile au tot continuat să apară. I s-au descoperit şi determinări leptomeningeale şi spinale, ceea ce a necesitat alte intervenţii. După fiecare cură de citostatice – şi au fost mult prea multe, numărul lor începe să concureze cu numărul etajelor unui zgârie- nori -, copilul cu zâmbet de aur aşteaptă cu înfrigurare vestea că va pleca acasă, că va părăsi, în sfârşit, spitalul.

Recomandări

Complicitate tacită PSD-PNL la tergiversarea revizuirii pensiilor militare. Cazul Avocatului Poporului: ținut în funcție, deși putea fi schimbat din vară

Trimite ACUM un sms la 8828 cu textul Marian şi donează 2 EURO! Banii se reţin o singură dată

Acasă e acum suma tuturor dorinţelor acestui băiat. Şi de fiecare dată când această dorinţă a refuzat să se îndeplinească, adică descumpănitor de des, Marinuş a plâns. A “făcut botic”, cum spune tatăl lui, un om care îşi trăieşte şi el mare parte din viaţă în spital, iar fruntea lui netedă s-a strâns, ca şi inimile celor din jurul lui. Acelaşi Marinuş merge apoi înainte.
“De ce am mers la Viena? Nu e un moft, nici dorinţa unui părinte de a-şi duce copilul la cei mai buni medici. După mai mult de doi ani de operaţii şi tratamente în ţară, boala fiului meu s-a complicat în luna aprilie, intrând într-o formă rară de metastază, formă ce apare la 1 din 1.000 de cazuri în meduloblastom. În ţară, şansele de supravieţuire primite s-au limitat acum la zero…”, spune Mirel Dolofan, părintele care îl creşte singur pe Marinuş.
Moş Crăciun i-a adus anul acesta o şansă lui Marian. Lupta e lungă, iar noi putem fi acolo pentru el, donând cât de puţin pentru ca şansa micului pacient la viaţă să rămână realitate.

Urmărește-ne pe Google News