39 comentariiFugarul Mario Iorgulescu, condamnat definitiv la 13 ani și 8 luni de pușcărie după ce a ucis o persoană conducând beat și drogat, așteaptă de la Înalta Curte pronunțarea unei decizii cu privire la anularea pedepsei.
Recursul în casație al lui Mario Iorgulescu va fi soluționat pe data de 11 aprilie 2024 de un complet format din magistrații Adriana Ispas (președinte), Lia Savonea (judecător) și Dan Andrei Enescu (judecător). Mario Iorgulescu va primi sentința în Italia, acolo unde a fugit înainte de începerea procesului.
În exact aceeași componență, cei trei judecători au respins unul dintre primele recursuri în casație promovate de procurorii DNA împotriva aplicării hotărârilor CCR pe tema prescripţiei. Reamintim că din primăvara anului 2022 până în prezent, un număr de 7.644 de procese penale au fost închise prin constatarea prescripţiei.
„Aspecte de nelegalitate” invocate
Practic, judecătorii Ispas, Savonea și Enescu l-au scăpat de pușcărie pe un evazionist pe motiv că „drepturile fundamentale nu pot fi mai puțin importante decât interesele financiare ale UE” (Decizia 450/RC din 7 septembrie 2023).
Și avocații lui Mario Iorgulescu au invocat la termenul de joi, 28 martie, o serie de „aspecte de nelegalitate” cu privire la condamnarea fiului președintelui LPF, Gino Iorgulescu.
Mario Iorgulescu a primit pedeapsa de 13 ani și 8 luni de închisoare pentru omor cu intenție indirectă. Pe data de 8 septembrie 2019, influența drogurilor (cocaină) și a alcoolului era atât de puternică asupra inculpatului, încât era aproape imposibil să nu facă un accident cu potențial mortal, notează judecătorii Curții de Apel București în decizia de condamnare.
Împotriva acestei sentințe, tatăl lui Mario a promovat o cale extraordinară de atac, un recurs în casație, care se judecă pe rolul Înaltei Curți.
Unul dintre cei care vor soluționa recursul în casație al lui Mario Iorgulescu este judecătoarea Lia Savonea, care a ajuns la Înalta Curte pe data de 23 martie 2023, din funcția de șefă a Curții de Apel București, acolo a fost acuzată că promova sau retrograda judecători după bunul plac.
Numele Liei Savonea este legat și de scandalurile din justiție pe vremea guvernării PSD. În perioada șefiei la CSM, Lia Savonea a pus umărul la înlăturarea Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA și s-a exprimat favorabil modificărilor aduse Legilor Justiției.
Tot ea l-a exclus din magistratură pe judecătorul Cristi Danileț, care critica asaltul PSD asupra Justiției.
Cariera de magistrat a Liei Savonea
În mandatul de la Curtea de Apel București, judecătoarea Lia Savonea s-a pronunțat în majoritatea cazurilor identic cu Daniel Grădinaru, și el fost șef al CSM și judecător la Înalta Curte.
Pe data de 13 mai 2015, Lia Savonea a semnat alături de Daniel Grădinaru o motivare prin care cei doi judecători își justificau decizia de a scăpa de pușcărie un bărbat de 41 de ani care își violase nepoata, o fată de 13 ani.
Judecătorii Lia Savonea și Daniel Grădinaru l-au condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 8 luni de închisoare cu suspendare, argumentând că este și vina fetei violate, anume că n-a povestit părinților cele întâmplate:
„Este adevărat că fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prezintă o anumită gravitate și urmare a comiterii acesteia dezvoltarea psiho-socială a persoanei vătămate ar putea fi afectată în mod negativ, însă Curtea reține, în egală măsură, împrejurarea că persoana vătămată (n.r. – fata de 13 ani) nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat, minora neaducând la cunoștința părinților cele petrecute, fapta fiind relevată abia în urma sesizărilor formulate organelor de poliție cu ocazia dispariției acesteia de la domiciliu din octombrie (…) când s-a mutat cu concubinul său”, scriau judecătorii Lia Savonea și Daniel Grădinaru.
Pe vremea când Lia Savonea judeca dosarul FNI în complet cu magistratul Daniel Grădinaru, cei doi magistrați s-au întins cu procesul până când afaceristului Sorin Ovidiu Vîntu i s-a prescris cea mai gravă faptă, cea de instigare la abuz în serviciu.
Mai recent, în 2023, Lia Savonea a ferit-o de pușcărie pe milionara Vanessa Youness, condamnată la 3 ani de închisoare pentru trafic de influență.
Vanessa Youness – proprietara Clinicii Youness, judecată în prezent în dosarul Ayahuasca, pentru trafic de droguri, alături de fostul șef DGIPI Gelu Oltean – fusese trimisă la pușcărie după ce a luat 1,5 milioane de euro de la afaceriștii Dinu Pescariu și Claudiu Florică pentru a interveni pe lângă premierul Emil Boc în vederea prelungirii licențelor Microsoft.
Pe data de 28 februarie 2023, judecătoarea Lia Savonea și colega ei de complet, judecătoarea Sabina Adomniței, i-au anulat Vanessei Youness pedeapsa de 3 ani, pe motiv că faptele s-au prescris.
Lia Savonea este cea care i-a promovat la Curtea de Apel București pe următorii judecători:
· Ionela Tudor – cea care i-a suspendat fostului premier Nicolae Ciucă procesul privind teza plagiată de doctorat, invocând nevoia de „stabilitate politică”.
· Adriana Pencea – judecătoarea care pe vremea când era șefă a Tribunalului Giurgiu l-a eliberat mai devreme din pușcărie pe Liviu Dragnea. Ajunsă la Curtea de Apel București, Adriana Pencea i-a anulat afaceristului Puiu Popoviciu condamnarea de 7 ani de pușcărie în dosarul Ferma Băneasa.
· Cristian Răzvan Ilie – judecătorul care pe vremea când lucra la Tribunalul Ilfov l-a eliberat din pușcărie pe Viorel Hrebenciuc. Ajuns la Curtea de Apel București sub șefia Liei Savonea, judecătorul Cristian Răzvan Ilie l-a achitat pe medicul Mircea Beuran în procesul în care o doctoriță l-a acuzat că i-a dat mită 10.000 de euro pentru a o angaja în subordinea lui.
Avocat: „Un accident rutier nu poate fi considerat faptă de omor”
La termenul din data de 28 martie 2024, apărătorii lui Mario Iorgulescu au invocat o serie de presupuse nereguli, în vederea desființării deciziei de condamnare a clientului lor, pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Deși în fața judecătorilor Ispas, Savonea și Enescu avocații n-au pronunțat niciodată cuvântul „achitare”, sintagma „fapta nu este prevăzută de legea penală” face parte din articolul 16 litera b) din Codul de procedură penală, care face referire la situațiile în care acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare sau nu poate fi exercitată. Art. 16 litera b) este un temei invocat pentru achitare în cadrul unui proces.
Chiar înainte de accident, în timp ce conducea beat și drogat, cu viteza de 145 de kilometri pe oră pe Șoseaua Chitilei, Mario Iorgulescu s-ar fi angajat într-o depășire, după ce o altă mașină i-ar fi „ieșit în față” din dreapta, de pe strada Teodor Neagoe.
„Din reflex, nu din intenție sau culpă, recurentul condamnat a tras de volan în stânga, intrând cu mașina într-un scuar nesemnalizat, apoi a ajuns pe contrasens (n.r. – unde a intrat în plin în mașina victimei)”, a arătat avocatul lui Mario Iorgulescu.
Un al doilea argument adus de apărători pentru admiterea recursului în casație s-a referit la starea psihică a lui Mario Iorgulescu.
„Din cercetările efectuate de autoritățile italiene rezultă că sănătatea psihică a acestuia nu îi permitea să participe la procesul penal. El suferă de o leziune cerebrală încă din copilărie, găsită acum la CT scan (computer tomograf – n.r.). Fapta pentru care Iorgulescu Mario a fost condamnat nu e prevăzută de legea penală. Un accident rutier nu poate fi considerat infracțiune de omor”, a concluzionat avocatul lui Mario Iorgulescu.
Motivarea condamnării: Inculpatul – orbit de furie, de alcool și de cocaină
Judecătorii Curții de Apel București i-au scăzut lui Mario Iorgulescu pedeapsa de la 15 ani și 8 luni, la 13 ani și 8 luni pentru omor cu intenție indirectă.
Magistrații notează că Mario Iorgulescu a condus beat și drogat pe o distanță de 15 kilometri, cu o viteză care a variat între 140 km/h și 167 km/h, fapt care arată că beizadelei îi era indiferent dacă rănește sau ucide pe cineva.
Detaliul că Mario Iorgulescu a apăsat la maximum pedala de accelerație cu 5 secunde înainte de accident a cântărit „greu” pentru judecători.
Practic, distanța mare, viteza și faptul că se afla sub influența drogurilor și a alcoolului sunt elementele care i-au convins pe judecători că Mario Iorgulescu nu a comis fapta de ucidere din culpă, ci un omor cu intenție indirectă.
La individualizarea pedepsei, judecătorii au ținut cont și de faptul că Mario Iorgulescu a fugit din țară, că a dat un interviu în care se lăuda că nu va face nicio zi de pușcărie și că avocații lui au tergiversat soluționarea dosarului, „la limita unui abuz de drept”.
Libertatea.ro prezintă principalele extrase din ampla motivarea a Curții de Apel București cu privire la vinovăția lui Mario Iorgulescu:
· „Inculpatul a parcurs până la locul producerii coliziunii o distanţă de aproximativ 15 km, pe acest traseu s-a intersectat cu 9 treceri pentru pietoni (astfel cum rezultă din reconstituirea traseului acestuia prin intermediul aplicației Google Earth), iar în momentele în care a fost surprins de camerele de supraveghere video a traficului a înregistrat viteze cuprinse între 140 km/h și 164 km/h, astfel cum reiese din raportul de expertiză criminalistică.
· Orice încercare de traversare a străzii de către un pieton pe marcajele pietonale cu care s-a intersectat inculpatul pe traseu ar fi fost echivalentă cu accidentarea sa mortală (șansele ca un pieton să supraviețuiască unui impact cu un autovehicul care circulă cu viteza de peste 140 km/h sunt practic nule).
· Împrejurarea că niciun pieton nu a fost lovit nu s-a datorat unor elemente de ordin obiectiv, cum ar fi experiența sau abilitățile de conducător auto ale inculpatului, ci exclusiv hazardului.
· Cu toate că deplasarea inculpatului la volanul autovehiculului a avut loc în jurul orei 3 dimineața, când, de regulă, traficul este relativ redus, șansele ca acesta să evite producerea unui eveniment rutier de natura celui în care a fost implicat erau minime, în special după ce a intrat pe raza municipiului București, localitate în care intersecțiile semaforizate și trecerile pentru pietoni sunt foarte frecvente.
· Or, chiar și în contextul în care traficul era ceva mai redus decât în alte intervale orare, era extrem de puțin probabil ca autovehiculul condus de inculpat să nu acroșeze un alt autovehicul sau un pieton, câtă vreme acesta se deplasa cu o viteză de peste 140 km/h, fără să diminueze viteza nici măcar în preajma marcajelor pietonale, cu atât mai mult cu cât inculpatul se afla sub influența cocainei și a alcoolului.
· Șansele de a evita producerea unui accident mortal erau atât de reduse, încât nu se poate susține ideea că inculpatul nu a acceptat posibilitatea producerii acestui rezultat.
· Inculpatul nu numai că nu a acționat pedala de frână, ci a apăsat la maximum pedala de accelerație. Acest ultim element este deosebit de relevant sub aspectul formei de vinovăție a inculpatului (Iorgulescu Gino Mario – n.r.).
· Dacă acesta, într-adevăr, nu ar fi acceptat posibilitatea uciderii unei persoane în trafic, atunci nu ar fi existat niciun motiv să apese la maximum pedala de accelerație după ce a pătruns pe contrasens, ci, din contră, ar fi acționat pedala de frână pentru a diminua consecințele unei coliziuni cu autoturismul victimei.
· Orbit însă de un acces de furie necontrolată generată de discuția telefonică purtată cu martora (n.r. – fosta iubită) cu aproximativ două minute înainte de impact, stare accentuată și de puternicul efect stimulant pe care consumul de cocaină și alcool îl are asupra sistemului nervos central, inculpatul nu a mai ținut cont de faptul că nu este singurul participant la trafic”, rețin judecătorii în decizia de condamnare.
Fiul lui Gino Iorgulescu a fost găsit vinovat și în primă instanță, pentru omor și conducere sub influența alcoolului și a altor substanțe, infracțiuni ale căror pedepse au fost contopite cu o mai veche condamnare pentru lipsire de libertate, rezultând astfel o pedeapsă de 15 ani și 8 luni de închisoare.
Cum s-a produs accidentul mortal
În seara de 7 septembrie 2019, Mario Iorgulescu a mers la o petrecere, într-o localitate de lângă Bucureşti. Martorii audiaţi de procurori au declarat că, în dimineața de 8 septembrie, în jurul orei 3.00, după ce s-a certat cu fosta lui prietenă, Iorgulescu jr s-a urcat la volan și a plecat spre Capitală. Conducea o mașină Aston Martin primită cadou de la tatăl său, în valoare de 300.000 de euro.