ComenteazăLa sfârşitul anului trecut, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti a decis că procesul lui Mario Gino Iorgulescu ar putea începe. Dar după trei luni nu s-a întâmplat nimic.
Dosarul e încă în camera preliminară
Iorgulescu jr a contestat decizia tribunalului, dar dosarul lui nu a ajuns nici acum la Curtea de Apel Bucureşti, pentru că judecătorul de cameră preliminară nu a redactat încă motivarea deciziei sale.
Deşi dosarul nu are un regim secret, minuta deciziei nu apare pe portalul instanţelor. La cererea ziarului Libertatea, ea a fost furnizată publicului de Tribunalul Bucureşti.
Judecătorul de cameră preliminară a respins, ca inadmisibilă, cererea lui Mario Iorgulescu de schimbare a încadrării juridice, din omor în ucidere din culpă, şi a admis solicitarea lui, de sesizare a Curţii Constituţionale a României (CCR).
Percheziţia computerului de bord al maşinii
Contactat de ziarul Libertatea, avocatul lui Gino Iorgulescu, Florin Mircea, a precizat că procesul continuă, dar, în funcţie de decizia CCR, s-ar putea reveni ulterior asupra unor proceduri.
– Domnule avocat, prima excepţie de neconstituționalitate cu care aţi sesizat CCR e legată de efectuarea percheziției în sistemele informatice.
– La acest moment, legea prevede că această percheziţie poate fi efectuată şi de specialişti din afara organelor judiciare. Dar situaţia e similară ca şi la măsurile de supraveghere tehnică, unde actele de cercetare penală se pot efectua doar de către organele de urmărire penală sau de către experţi şi specialişti din cadrul altor instituţii ale statului. Or, după cum e formulat textul de lege, acum li se permite şi specialiştilor din mediul privat să efectueze o percheziție în sistem informatic. Problema e cine a fost desemnat de organul de urmărire penală să efectueze expertiza.
– E vorba de o percheziţie informatică a telefonului sau a calculatorului clientului dumneavoastră?
– Nu, nu, nu. E vorba de sisteme ale autovehiculului (n.r. – computerul de bord al maşinii cu care Mario Iorgulescu a produs accidentul mortal).
Mario Iorgulescu a reclamat la CCR că, prin efectuarea acestei percheziții informatice, i se încalcă drepturi din Constituţie (accesul liber la justiţie, dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, dar şi secretul corespondenţei), dar şi dreptul la un proces echitabil şi prevăzut de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Vrea să fie judecat pentru ucidere din culpă
A doua excepţie de neconstituţionalitate cu care Mario Iorgulescu a sesizat CCR e legată de momentul procesual în care poate cere schimbarea încadrării juridice a faptei. Potrivit legii, solicitarea poate fi admisibilă doar în faza judecăţii, iar Mario Iorgulescu a cerut să fie judecat pentru ucidere din culpă, şi nu pentru omor, atât în camera preliminară, cât şi în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi.
El susţine că actuala formulare din Codul de Procedură Penală îi încalcă dreptul la apărare, prevăzut în Constituţie, dar şi dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, stipulat în Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
În primăvara anului trecut, când se discuta arestarea lui preventivă, Mario Iorgulescu a sesizat pentru prima oară CCR cu această excepţie, iar dosarul 631D/2020 e acum în faza de raport. „Procesul merge mai departe, nu este suspendat”, spune avocatul Florin Mircea. „Dar, sigur, în funcţie de decizia Curţii Constituţionale, se poate reveni asupra procedurilor în care au fost invocate aceste excepţii”.
Alcool, cocaină şi viteză
Acum un an şi jumătate, în noaptea de 7/8 septembrie 2019, fiul preşedintelui Ligii Profesioniste de Fotbal a urcat la volan băut, după ce consumase şi cocaină, şi a accidentat mortal un tânăr care avea, ca şi el, doar 24 de ani.
Iorgulescu jr plecase cu mașina de 300.000 de euro spre un club din Herăstrău, unde se afla fosta lui iubită. A apăsat la maximum pedala de acceleraţie, iar la intrarea în Bucureşti, a intrat pe contrasens şi a izbit frontal o altă maşină. Daniel V. a murit pe loc, iar doi copii au rămas orfani de tată.
Procurorii spun că maşina condusă de Mario Iorgulescu, un Aston Martin model DBS ce poate atinge viteza maximă de 307 km/h, avea, la momentul impactului, 143 km/h.
Mario Iorgulescu a fost internat la Spitalul Elias, cu „o contuzie abdominală și toracică forte şi cu hemoperitoneu, adică sânge în burtă”, conform purtătorului de cuvânt al spitalului. A fost operat şi apoi transferat la Terapie Intensivă.
Externat de la „Elias” de familie
La 15 septembrie 2019, medicii precizau, într-un comunicat de presă, că starea de sănătate a lui Mario Iorgulescu „are o evoluție lent favorabilă”.
Dar patru zile mai târziu, când procurorii au mers la spital ca să stea de vorbă cu el, „medicii responsabili de tratarea pacientului au apreciat că nu era oportună realizarea acestei activităţi procedurale”, preciza Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
La 23 septembrie 2019, aceiași medici anunţau că „la cererea expresă a familiei şi contrar recomandărilor medicale, pacientul Mario Iorgulescu a părăsit Spitalul Elias, în vederea continuării tratamentului într-o ţară din UE”.
A trecut prin trei clinici din Italia
Iorgulescu jr a fost dus mai întâi la Policlinico San Donato din Milano (Italia). După două săptămâni, a fost externat de acolo cu „o slăbiciune musculară secundară datorată repausului la pat”, scrie stiripesurse.ro, citând documente medicale din dosarul penal.
La 7 octombrie 2019, familia l-a internat pe Mario Iorgulescu într-un institut de reabilitare psihiatrică din Monza (Italia), iar în aceeaşi lună l-a transferat la clinica medicală Cooperativa Servizi Assistenziali Lippocastano din Mantova (Italia).
În ianuarie 2020, procurorii au schimbat încadrarea juridică a faptelor, acuzându-l pe Mario Iorgulescu nu de ucidere din culpă, ci de omor.
A ucis victima cu „intenţie indirectă”, acuză Parchetul, pentru că, urcându-se la volan după ce a consumat alcool şi cocaină şi conducând cu viteză foarte mare, el „a fost indiferent faţă de urmările acţiunilor sale, pe care le-a prevăzut”.
Uciderea din culpă se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani, iar condamnările se dau, în general, cu suspendarea executării lor, în vreme ce pentru omor pedeapsa e de la 10 la 20 de ani de închisoare.
Mandatul de arestare, nepus în executare
În martie 2020, la cererea procurorilor, Tribunalul Bucureşti a admis arestarea preventivă a lui Mario Iorgulescu, dar Curtea de Apel Bucureşti a dispus rejudecarea cauzei. Tribunalul şi-a menţinut decizia, ea a rămas definitivă, iar la 19 mai 2020, mandatul european de arestare a lui Mario Iorgulescu a fost transmis autorităţilor judiciare din Italia.
Trei luni mai târziu, procurorii l-au trimis în judecată, pentru omor şi conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe, și au pus sechestru asigurător pe bunurile şi conturile lui bancare, „până la concurenţa valorii de 1.000.000 de euro”.
În noiembrie 2020, ministrul de atunci al justiţiei, Cătălin Predoiu, declara într-o conferinţă de presă că, în cazul lui Mario Iorgulescu, procedura de extrădare „se desfăşoară pe cale directă, între instanţa română şi cea italiană”, dar „nu avem informaţii cu privire la poziţia instanţelor italiene”.
La sfârşitul anului trecut, la solicitarea reporterilor g4media.ro, Ministerul Justiţiei din Italia a refuzat să furnizeze orice fel de informaţii despre procedura de extrădare a lui Mario Iorgulescu, motivând că el „este persoană privată”.
Acum două luni, într-un alt dosar penal, în care e judecat (în lipsă) pentru complicitate la lipsire de libertate, Mario Iorgulescu a fost citat la ultima adresă cunoscută: clinica medicală Cooperativa Servizi Assistenziali Lippocastano din Mantova (Italia).
Fosta avocată a lui Mario Iorgulescu din Italia, Mirella Lazăr, spune că nu-l mai reprezintă din februarie 2020, iar Florin Mircea, avocatul din România, susţine că nici el nu ştie nimic de soarta mandatului european de arestare.
– Cu mandatul european de arestare a clientului dumneavoastră ştiţi ce se mai întâmplă?
– Nu. Acolo, nu, pentru că, ştiţi la fel de bine ca mine, e confidenţială procedura.