Înalta Curte amână pentru a doua oară pronunțarea asupra recursului formulat de fiul președintelui LPF, Mario Iorgulescu

Mario Iorgulescu se sustrage executării pedepsei, pe motiv că suferă de afecțiuni psihice pe care și le tratează în Italia.

UPDATE ora 18:35: Un complet de la Înalta Curte format din magistrații Adriana Ispas (președinte), Lia Savonea (judecător) și Dan Andrei Enescu (judecător) au amânat pronunțarea, joi, pentru data de 20 iunie 2024.

***

Potrivit legii, Mario Iorgulescu s-ar putea regăsi, în esență, în următoarele situații:

1. Dacă ÎCCJ îi respinge recursul în casație, fiul lui Gino rămâne cu pedeapsa de 13 ani și 8 luni.
2. Dacă instanța supremă admite această cale extraordinară de atac, atunci, Mario Iorgulescu fie este achitat, fie dosarul acestuia este trimis spre rejudecare.

La termenul din data de 28 martie 2024, apărătorii lui Mario Iorgulescu au invocat o serie de presupuse nereguli, în vederea desființării deciziei de condamnare a clientului lor, pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

Deși în fața judecătorilor de la Înalta Curte avocații n-au pronunțat niciodată cuvântul „achitare”, sintagma „fapta nu este prevăzută de legea penală” face parte din articolul 16 litera b) din Codul de procedură penală, care face referire la situațiile în care acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare sau nu poate fi exercitată. Art. 16 litera b) este un temei invocat pentru achitare în cadrul unui proces.

Recomandări

Donald Trump a câștigat alegerile și este, din nou, președintele Statelor Unite ale Americii

• „Vă supun atenției împrejurări din dosar soluționate deja, dar cărora (n.r. – instanțele de fond și apel) nu au acordat efectivitatea cuvenită. Sunt trei paliere de discuție.
• Condamnatul a fost angajat în trafic, e drept, fără respectarea semaforului. A venit o mașină din dreapta și – din reflex, nu din intenție! – acesta a tras de volan stânga, intrând într-un scuar nesemnalizat, fapt care a dus la producerea accidentului.
• Cercetările efectuate de autoritățile italiene au stabilit că sănătatea psihică a inculpatului nu îi permite să participe la proces. El suferea de o leziune cerebrală încă din copilărie, găsită la CAT Scan (n.r. – computer tomograf). Instanța de recurs poate corija aceste abateri de la legalitate.
• Fapta pentru care Mario Iorgulescu a fost condamnat nu e prevăzută de legea penală. Un accident rutier nu poate fi considerat infracțiune de omor, chiar dacă avem intenție indirectă”, a susținut unul dintre avocații lui Mario Iorgulescu la termenul din data de 28 martie 2024.

La rândul său, procurorul de ședință a cerut instanței să respingă recursul în casație depus de Mario Iorgulescu:

„Sintagma «fapta neprevăzută de legea penală» vizează lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii și lipsa reglementării acesteia. Deși apărarea susține că nu contestă realitatea de fapt, tot apărarea susține lipsa intenției. Inculpatul conducea cu 145 km/h atunci când a intrat în intersecție și avea 165 km/h atunci când a intrat pe contrasens. De nicăieri nu rezultă că autoturismul care a intrat la un moment dat de pe strada Neagoe pe strada Chitilei l-a incomodat în vreun fel pe inculpat. Schimbarea de încadrare juridică nu se poate realiza pe calea recursului în casație”, a declarat procurorul de ședință.

Recomandări

Donald Trump, discurs după primele rezultate la alegerile SUA 2024: „Cea mai mare mișcare politică a tuturor timpurilor” | VIDEO

Recursul în casație al lui Mario Iorgulescu va fi soluționat pe data de 23 mai 2024 de un complet format din magistrații Adriana Ispas (președinte), Lia Savonea (judecător) și Dan Andrei Enescu (judecător).

A acționat într-o manieră care i-a răpit victimei orice șansă de supraviețuire

Pe data de 18 octombrie 2023, Mario Iorgulescu a primit pedeapsa de 13 ani și 8 luni de închisoare pentru omor cu intenție indirectă, deoarece era atât de beat și de drogat pe data de 8.09.2019, încât era aproape imposibil să nu facă un accident cu potențial mortal, notează judecătorii în decizia de condamnare.

În plus, judecătorii rețin că fiul lui Gino Iorgulescu a manifestat „pur și simplu o atitudine indiferentă, nepăsătoare, în raport cu posibilitatea de a răni sau ucide pe alți participanți la trafic”.

Totuși, judecătorii Curții de Apel București i-au scăzut lui Mario Iorgulescu pedeapsa de la 15 ani și 8 luni, la 13 ani și 8 luni pentru omor cu intenție indirectă.

Magistrații notează că Mario Iorgulescu a condus beat și drogat pe o distanță de 15 kilometri, cu o viteză care a variat între 140 km/h și 167 km/h, fapt care arată că-i era indiferent dacă rănește sau ucide pe cineva.

Detaliul că Mario Iorgulescu a apăsat la maximum pedala de accelerație cu 5 secunde înainte de accident a cântărit „greu” pentru judecători.

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

Practic, distanța mare, viteza și faptul că se afla sub influența drogurilor și a alcoolului sunt elementele care i-au convins pe judecători că Mario Iorgulescu nu a comis fapte de ucidere din culpă, ci un omor cu intenție indirectă.

Starea lui Mario Iorgulescu, reținută de judecători: orbit de furie și stimulat de cocaină

La individualizarea pedepsei, judecătorii au ținut cont și de faptul că Mario Iorgulescu a fugit din țară, că a dat un interviu în care se lăuda că nu va face nicio zi de pușcărie și că avocații lui au tergiversat soluționarea dosarului, „la limita unui abuz de drept”.

Iată câteva extrase din motivarea Curții de Apel București, consultată de Libertatea:

• „Aflat într-o stare de surescitare accentuată cauzată de o criză de gelozie, conducând un autovehicul de 700 de cai-putere cu o viteză ce a variat între 140 și 164 km/h, în timpul nopții, fără a reduce viteza nici măcar în apropierea marcajelor pietonale sau a intersecției semaforizate în care s-a produs coliziunea, la care se adaugă faptul că după ce a intrat în intersecție pe culoarea roșie a semaforului și după ce a urcat pe scuarul care delimita sensurile de mers și a pătruns pe contrasens, inculpatul nu numai că nu a acționat pedala de frână, ci a apăsat la maximum pedala de accelerație.
• Acest ultim element este deosebit de relevant sub aspectul formei de vinovăție a inculpatului (Iorgulescu Gino Mario – n.r.). Dacă acesta, într-adevăr, nu ar fi acceptat posibilitatea uciderii unei persoane în trafic, atunci nu ar fi existat niciun motiv să apese la maximum pedala de accelerație după ce a pătruns pe contrasens, ci, din contră, ar fi acționat pedala de frână pentru a diminua consecințele unei coliziuni cu autoturismul victimei.
• Orbit însă de un acces de furie necontrolată generată de discuția telefonică purtată cu martora (n.r. – fosta iubită) cu aproximativ două minute înainte de impact, stare accentuată și de puternicul efect stimulant pe care consumul de cocaină și alcool îl are asupra sistemului nervos central, inculpatul nu a mai ținut cont de faptul că nu este singurul participant la trafic.
• Chiar și în acel moment, inculpatul avea posibilitatea să limiteze violența impactului dintre autoturismul său și cel condus de victimă (…), prin acționarea pedalei de frână, însă acesta a ales să acționeze într-o manieră care i-a răpit victimei orice șansă de supraviețuire, apăsând în continuare pedala de accelerație până la nivelul maxim (100%), astfel cum rezultă din raportul de analiză a datelor stocate de unitatea de control airbag, intrând în coliziune frontală cu autoturismul (victimei – n.r.).
• Din același raport rezultă că începând cu 5 secunde înainte de coliziune și până în momentul impactului, inculpatul a circulat cu viteze cuprinse între 131 și 162 km/h (143 km/h în momentul impactului). Tot în acest interval, pedala de accelerație a fost acționată în mod neîntrerupt în proporție de 63% până la 100%, iar pedala de frână nu a fost acționată deloc”, se arată în motivarea Curții de Apel București.

Ministrul justiţiei, Alina Gorghiu, a anunţat, pe 23 octombrie 2023, că pe numele lui Mario Iorgulescu a fost emis un nou mandat european de arestare de către Tribunalul Bucureşti, urmând ca instanţele din Italia să analizeze solicitarea statului român pentru aducerea acestuia în ţară.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro