Măritate de Protecția Copilului. Cum aprobă judecătorii căsătoriile copiilor

Laura e dintr-o comună din Suceava şi avea 13 ani când mama ei a murit. Rămasă în grija tatălui şi lipsită de supraveghere, fata a intrat în situații pe care nu le-a mai putut controla şi a rămas însărcinată. În decembrie 2018, ea a născut o fetiţă, iar la scurt timp l-a cunoscut pe Gheorghe U., care avea 22 de ani pe atunci. 

Riscurile căsătoriilor timpurii

Când a devenit mamă, Laura a fost internată în Centrul Maternal din Suceava. Şase luni mai târziu, cei de la Protecţia Copilului au trimis-o în familia extinsă, la sora şi cumnatul ei, dar drepturile și îndatoririle părintești cu privire la ea au fost delegate directorului DGASPC Suceava.

În iulie 2020, cu câteva zile înainte ca Laura să împlinească 16 ani, rudele ei au depus la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc o cerere, în numele ei, pentru autorizarea căsătoriei cu Gheorghe U. În solicitare se preciza că „minora este elevă în clasa a VIII-a la școala gimnazială” dintr-o comună din Suceava.

„Căsătoria copilului este adesea însoțită de sarcini și nașteri premature și frecvente, rezultând rate de morbiditate și mortalitate materne mai mari decât media. Căsătoria copiilor contribuie la rate mai ridicate de abandon școlar, în special în rândul fetelor, la excluderea forțată de la școală și la un risc crescut de violență în familie, pe lângă limitarea respectării dreptului la libera circulație”, se precizează într-o recomandare ONU din 2014.

Recomandări

Guvernul Ciolacu 2, învestit după audieri fulger. Puterea a tremurat până în ultimul moment. Ce nu s-a văzut la televizor

„Este în interesul ei să își întemeieze o familie, având în vedere că minora are o relație de aproximativ 2 ani de zile cu tânărul U.G. și că are și un copil în vârstă de 2 ani”, a precizat DGASPC, în acordul pe care l-a depus la dosar.

La 12 octombrie 2020, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a autorizat încheierea căsătoriei între fata de 16 ani şi bărbatul cu 8 ani mai în vârstă. „Sunt întrunite condițiile prevăzute de textul de lege”, şi-a motivat judecătorul decizia.

Rolul și realitatea „avizului medical”

Pentru căsătoria minorilor care au peste 16 ani şi se află în sistemul de protecţie a copilului, legea cere să existe „motive temeinice”, un aviz medical şi „încuviinţarea persoanei sau a autorităţii care a fost abilitată să exercite drepturile părinteşti”.

Din zecile de motivări ale deciziilor judecătoreşti publicate pe rolii.ro reiese că, de la cele mai multe ori, „avizul medical” e un doar certificat eliberat de medicul de familie, ca pentru orele de educaţie fizică, în care se precizează că minora „este clinic sănătoasă şi nu figurează în evidenţe cu infecţii contagioase, boli cronice sau psihice”, deci „este aptă pentru căsătorie”.

Recomandări

Vlad Pascu riscă o pedeapsă mai mare, după ce Judecătoria Mangalia a decis să îi schimbe încadrarea juridică în dosarul accidentului de la 2 Mai

Argumentele celor de la DGASPC

La procesele în care se autorizează căsătoriile minorilor din sistemul de protecţie a copilului, acordul celor din DGASPC-uri e unul formal:

● „Îi va fi mai bine în viitor”, a declarat la proces şeful unui centru din Baia Mare, încuviinţând căsătoria unei fete de 17 ani, al cărei reprezentant legal era, cu un bărbat de 29 de ani. Mai târziu, instanţa a respins cererea, motivând că doar „simplul fapt că minora dorește să își întemeieze o familie nu constituie un motiv întemeiat, în condițiile în care se află într-o relație abia de 4-5 luni”. (Sentinţa civilă 9734/2019, Judecătoria Baia Mare).
● „Având în vedere relația de afecțiune puternic dezvoltată între cei doi, declarația celor doi, evaluările psihologice”, DGASPC Galaţi „consideră că încheierea căsătoriei între T.A.M. și C.M. este în interesul superior al acestora, dar și în interesul copilului pe care cei doi îl așteaptă”, se precizează în acordul pentru căsătoria unei fete care a rămas gravidă la 15 ani. (Sentinţa Civilă 631/2020, Judecătoria Lieşti).
● „Sunt de acord ca minora să se căsătorească; cât ea a fost la centru, timp de 8 luni, am văzut afectivitatea relației”, a declarat reprezentanta Centrului Maternal din Satu Mare la proces, pentru înviinţarea căsătoriei unei fete care devenise mamă la doar 14 ani. (Sentinţa Civilă nr. 1422/2021, Judecătoria Satu Mare).
● „Trebuie să nască în jurul lunii decembrie 2019 şi, potrivit legislației în materie, nu se poate întoarce cu un copil în centrul de tip familial”, iar „față de situația specială în care se găsește minora”, directorul DGASPC Harghita a cerut încuviințarea căsătoriei unei fete de 17 ani cu un bărbat aflat la al doilea mariaj. (Încheiere Civilă 2638/2019, Judecătoria Miercurea Ciuc).

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Actul sexual cu un minor și viața morală

Pentru a aproba căsătoria unui minor, instanţa are nevoie, conform legii, nu doar de acordul DGASPC şi de avizul medical, ci şi de „motive temeinice”.

În toate căsătoriile încuviinţate de DGASPC-uri era vorba de adolescente. 

„Căsătoria unui copil este considerată a fi o formă de căsătorie forțată, având în vedere că una și/sau ambele părți nu și-au exprimat consimțământul deplin, liber și informat”, precizează recomandarea ONU din 2014, care adaugă că „în circumstanțe excepționale”, căsătoria poate fi admisă, „cu condiția ca acel copil să aibă cel puțin 16 ani, iar astfel de decizii să fie luate de un judecător, pe baza unor motive excepționale legitime definite de lege și pe dovezi ale maturității, fără a respecta cultura și tradiția”.

Legea din România nu defineşte „motivele temeinice” în baza cărora pot fi autorizate căsătoriile minorilor, „rămânând în sarcina instanței de tutelă sesizată să le stabilească”, precizează Judecătoria Filiaşi, în motivarea Sentinţei Civile 672 din 10 septembrie 2020.

La Filiaşi, o fată de 16 ani mărturisise în instanţă că, „în urmă cu mai mult timp, s-a angajat într-o relație de concubinaj” cu Viorel P., un bărbat de 25 de ani. Şi acolo unde un judecător din penal ar fi recunoscut infracţiunea de „act sexual cu un minor”, judecătorul din civil a apreciat că „existența între cei doi parteneri de cuplu a respectului și a dragostei reciproce (evident exprimată, verbal și emoțional, și în cadrul ședinței de judecată, de la termenul de judecată), coroborată cu voința liber consimțită de a-și întemeia o familie, reprezintă un motiv temeinic” pentru a aproba căsătoria.

Pe de altă parte, dorința celor doi parteneri de a duce o viață morală, socială și religioasă în concordanță cu principiile societății civile și ortodoxe românești, corespunde principiului general al căsătoriei.

Sentinţa Civilă 672/2020, Judecătoria Filiaşi:

Miri trecuţi de 30 de ani pentru fetele din centre

În 2019, Judecătoria Brăila a autorizat căsătoria unei fete de 16 ani cu Dan Ş., un bărbat de 33 de ani, argumentând că „există motive temeinice, cei doi exprimându-se în acest sens în fața instanței și având o relație notorie”. 

În cererea de căsătorie pe care DGASPC Brăila o depusese la judecătorie se menţiona că „cei doi au o relație de aproximativ 2 ani”, timp în care fata se afla internată chiar într-un centru pentru protecția în regim de urgență a copilului abuzat, neglijat, exploatat.

33 ani avea şi Florin C., când Judecătoria Curtea de Argeş i-a aprobat căsătoria cu o fată de 17 ani, internată într-un centru din Piteşti. „Există motive temeinice pentru încheierea căsătoriei, respectiv dorința părților de a întemeia o familie”, a notat judecătorul care a admis cererea, în ianuarie anul acesta.

Anul trecut, Judecătoria Piatra Neamţ, impresionată de „situația dificilă” a unei fete de 16 ani aflată în plasament, „abandonată de către mama naturală, neavând stabilită filiația față de tată și neexistând șanse de reintegrare în familia naturală”, a apreciat că e „în interesul superior al minorei ca această să își poată întemeia propria familie, alături de o persoană în care are încredere și este foarte atașată”.

Nordul ţării, campion la căsătorii de copii

Potrivit datelor de pe portalul instanţelor (portal.just.ro) şi a informaţiilor furnizate de instanţe, la cererea ziarului Libertatea, în perioada 2019 – 2020, judecătoriile din judeţele Bistriţa-Năsăud (55), Suceava (53) şi Maramureş (50) au aprobat cele mai multe cele mai multe dosare având ca obiect „căsătorie minor”. La polul opus sunt Tulcea (1), Constanța (1), Covasna (1) şi Ilfov (0).

De multe ori, aceste dosare se judecă pe repede-înainte. La Judecătoria Năsăud, care a aprobat numai anul acesta 10 cereri de căsătorii minori (14 în 2020 şi 20 în 2019), cazurile sunt rezolvate în doar câteva zile de la depunerea cererii.

Nu toţi judecătorii însă se grăbesc să aprobe căsătoriile copiilor. Unii cer cazierul viitorului soţ, dar şi o anchetă socială, pentru a vedea condiţiile în care va trăi viitoarea familie. Unii dau termene lungi, în care viitoarea mireasă se poate răzgândi, iar alţii resping cererea şi o motivează franc: „minora nu se află în nicio situație specială, dorința de a-și începe viața sexuală neputând constitui vreun motiv temeinic”, a subliniat, în motivare, un magistrat de la Judecătoria Braşov. 

Harta căsătoriilor din sistemul de protecţie

Potrivit datelor de pe portalul instanţelor, a informaţiilor furnizate la cerere de judecătorii şi de DGASPC-urile din toată ţara, în dosarele în care sunt implicaţi minori care provin din sistemul de protecţie a copilului, cele mai multe aprobări au fost date, în perioada 2019-2020, de judecătoriile din Iaşi (12) şi Dolj (10).

În şapte judeţe (Buzău, Constanța, Covasna, Cluj, Ialomița, Ilfov, Tulcea) nu a fost autorizată nicio căsătorie a vreunui copil provenit din sistemul de protecţie.

VA URMA: Mire în dosarul civil, acuzat de act sexual cu un minor în dosarul penal 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro