„Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a încheiat deja contracte de consultanță cu Banca Mondială, care vizează patru reforme prevăzute ca jaloane și ținte în PNRR, în valoare de 5,8 milioane de euro, astfel că, începând de astăzi, se pot trage bani din PNRR. Economisim 2,5 milioane de euro, bani care rămân la dispoziția României”, a transmis Marius Budăi într-o postare pe Facebook.
El a menționat că PSD va propune în continuare ajustarea PNRR: „În paralel, continuăm eforturile la nivel european pentru ajustarea PNRR și eliminarea prevederilor conform cărora toate pensiile din România, inclusiv indemnizațiile, cele de serviciu și militare de stat să se încadreze în 9,4% din PIB, măsură prevăzută a fi aplicată până în anul 2070”.
6 ministere au semnat astăzi acordul de finanțare cu Ministerul Proiectelor Europene prin care „vor putea să depună proiecte și vor putea să acceseze banii care ne-au fost alocați prin PNRR”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.
Ministerele semnatare sunt Ministerul Transporturilor (PSD), Ministerul Sănătății (PSD), Ministerul Energiei (PNL), Ministerul Mediului (UDMR), Ministerul Familiei (PSD) și Ministerul Muncii (PSD).
Contre PSD-Guvern la începutul anului pe tema procentului din PIB pentru pensii
Una dintre temele de discuții din interiorul coaliției PSD-PNL-UDMR în acest început de an a fost plafonul cheltuielilor cu pensiile introdus în PNRR-ul adoptat anul trecut de Comisia Europeană. Mai precis, alocarea a 9,4% din Produsul Intern Brut, procent considerat mic de PSD.
În noiembrie 2021, Comisia Europeană a transmis, la cererea Libertatea, că „orice solicitare de modificare a planului ar întârzia grav punerea în aplicare a acestuia”. Totodată, instituția condusă de Ursula von der Leyen a precizat atunci pentru Libertatea că orice stat membru care vrea renegocierea PNRR trebuie să demonstreze „că nu mai poate pune în aplicare (o parte din) planul său din cauza unor circumstanțe obiective, de exemplu din cauza unor dezastre naturale de dimensiuni istorice”.
Pe 30 ianuarie 2022, Guvernul a spus că PNRR nu poate fi renegociat decât anul viitor. „Este exclus să demarăm orice demers de renegociere, până în 2023, când va fi prima oportunitate în acest sens”, a transmis Dan Cărbunaru, purtător de cuvânt al Executivului.
În acest moment, media europeană a plafonului PIB alocat pentru pensii este de 13%, iar ministrul PSD al muncii, Marius Budăi, a precizat pe 25 ianuarie că „pentru a rezolva inechitățile” s-a făcut în trecut un calcul din care a reieșit că este necesar un procent de 11,7% din PIB.
România avea în decembrie 2021 o cheltuială cu pensiile de aproximativ 8% din PIB. La începutul acestui an, PNL a transmis că majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2022 va duce la cheltuieli de 9,4% din PIB, adică exact pragul agreat cu Comisia Europeană, care nu trebuie depășit.