Comentează„Nu renunţ niciodată, doar dacă nu mai sunt ministru, şi nici atunci n-o să renunţ, pentru că sunt parlamentar. Să fim foarte clari: putem să-i spunem cum vrem să-i spunem, renegociere, ajustare, îmbunătăţire, şi răspund politic de la Guvern şi îmi cer scuze, dar atât timp cât preşedintele PSD Marcel Ciolacu şi partidul din care fac parte mă susţin, aţi văzut şi declaraţiile premierului, care a spus că susţine acest lucru, eu nu mă opresc din acest demers”, a spus ministrul muncii, Marius Budăi, potrivit news.ro.
„Şi vreau să vă spun că am găsit la nivel de Uniune Europeană şi aliaţi foarte importanţi în a-mi susţine acest demers”, a adăugat el.
Budăi a menţionat că există o „posibilitate de 99% ca pe 31 martie să avem vizita în România a comisarului pentru Muncă”. „Sunt discuţii pe care trebuie să le purtăm. Eu nu înţeleg nici acum de ce până în 2070 românii trebuie să fie săraci”, a susţinut Budăi.
El a afirmat că în PNRR scrie despre „pensii speciale”, expresie folosită uzual, dar care, juridic, nu există. „Din cauza acestei expresii sunt foarte multe probleme în implementarea reformei pentru că… care-s alea?”, a adăugat el.
Ministrul Budăi insistă pentru ajustarea PNRR. Vîlceanu: „Suntem în criză de timp”
6 ministere au semnat pe 8 martie acordul de finanțare cu Ministerul Proiectelor Europene prin care „vor putea să depună proiecte și vor putea să acceseze banii care ne-au fost alocați prin PNRR”, după cum a declarat premierul Nicolae Ciucă.
Ministerele semnatare sunt Ministerul Transporturilor (PSD), Ministerul Sănătății (PSD), Ministerul Energiei (PNL), Ministerul Mediului (UDMR), Ministerul Familiei (PSD) și Ministerul Muncii (PSD). Cu acel prilej, ministrul muncii, Marius Budăi, a reiterat că PSD va propune în continuare ajustarea PNRR.
În aceeași zi, ministrul PNL al proiectelor europene, Dan Vîlceanu, a subliniat că nu se pune problema unei renegocieri a PNRR la Comisia Europeană, pentru că „și așa ne punem problema legat de anumite investiții, cum să facem să le terminăm până în 2026”.
„Trebuie să rămânem concentrați pe implementare. Și așa suntem în criză de timp și nu cred că o renegociere ar aduce ceva bun”, a spus Dan Vîlceanu pe 8 martie, precizând apoi că PNRR poate fi totuși modificat.
Contre PSD-Guvern la începutul anului pe tema procentului din PIB pentru pensii
Una dintre temele de discuții din interiorul coaliției PSD-PNL-UDMR în acest început de an a fost plafonul cheltuielilor cu pensiile introdus în PNRR-ul adoptat anul trecut de Comisia Europeană. Mai precis, alocarea a 9,4% din Produsul Intern Brut, procent considerat mic de PSD.
În noiembrie 2021, Comisia Europeană a transmis, la cererea Libertatea, că „orice solicitare de modificare a planului ar întârzia grav punerea în aplicare a acestuia”. Totodată, instituția condusă de Ursula von der Leyen a precizat atunci pentru Libertatea că orice stat membru care vrea renegocierea PNRR trebuie să demonstreze „că nu mai poate pune în aplicare (o parte din) planul său din cauza unor circumstanțe obiective, de exemplu din cauza unor dezastre naturale de dimensiuni istorice”.
Pe 30 ianuarie 2022, Guvernul a spus că PNRR nu poate fi renegociat decât anul viitor. „Este exclus să demarăm orice demers de renegociere, până în 2023, când va fi prima oportunitate în acest sens”, a transmis Dan Cărbunaru, purtător de cuvânt al Executivului.
În acest moment, media europeană a plafonului PIB alocat pentru pensii este de 13%, iar ministrul PSD al muncii, Marius Budăi, a precizat pe 25 ianuarie că „pentru a rezolva inechitățile” s-a făcut în trecut un calcul din care a reieșit că este necesar un procent de 11,7% din PIB.
România avea în decembrie 2021 o cheltuială cu pensiile de aproximativ 8% din PIB. La începutul acestui an, PNL a transmis că majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2022 va duce la cheltuieli de 9,4% din PIB, adică exact pragul agreat cu Comisia Europeană, care nu trebuie depășit.