„Eu m-am săturat de toţi cei care ne explică şi ne spun nouă cum nu se poate face”, a spus ministrul Budăi la Antena 3, potrivit news.ro, el precizând că a discutat despre procentul din PNRR pentru pensii şi cu comisarul european pe Muncă.
Budăi a subliniat că nu renunță la ideea renegocierii PNRR la Comisia Europeană. „Eu nu o să încetez nicio clipă să mă bat şi PNRR vă garantez că va fi modificat, într-un sens sau altul. Nu modificat, haideţi să clarificăm, modificare poate înseamnă prea mult”, a continuat ministrul PSD al muncii.
„Nu ne dorim să scoatem o reformă şi să introducem alta, nu ne dorim să punem în pericol aplicarea PNRR-ului, dar anumite tâmpenii, şi o spun cu toată responsabilitatea, anumite asumări, fără niciun fel de profesionalism… Să scrii tu într-un document oficial al României, către Comisia Europeană, să foloseşti expresia pensii speciale?”, a explicat Budăi.
Aceste lucruri trebuie îmbunătăţite, trebuie rectificate. Fiecare stat membru al Uniunii Europene trebuie să aibă o anumită independenţă în a decide politica salarială, de pensii. Nu că ne scrie cineva acolo şi noi trebuie să stăm aşa până în 2070, pentru că aşa au scris unii care nu au avut nicio legătură cu sistemul de pensii şi cărora nu le-a păsat de români.
Ministrul muncii, Marius Budăi:
Afirmațiile ministrului au venit după ce europarlamentarul Corina Creţu a spus la Prima TV că înţelege „eforturile pe care le face domnul ministru al muncii şi îngrijorarea sa faţă de explozia aceasta de preţuri şi modul în care fac faţă pensionării”, dar că „aceste lucruri pot fi mult mai rapid compensate de la buget”.
Corina Crețu a precizat că „după cum ştiţi, Comisia Europeană a răspuns printr-o comunicare oficială despre modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă că această modificare se poate face doar în situaţii excepţionale, cum ar fi, de pildă, dezastre naturale de dimensiuni istorice, iar deja noi suntem întârziaţi”.
Pe 16 martie, întrebat în ce stadiu se află renegocierea PNRR privind procentul din PIB alocat pensiilor, ministrul Marius Budăi a spus că „am găsit la nivel de Uniune Europeană şi aliaţi foarte importanţi” și a precizat că nu va renunța niciodată la această idee.
În acest moment, media europeană a plafonului PIB alocat pentru pensii este de 13%, iar Marius Budăi a precizat pe 25 ianuarie că „pentru a rezolva inechitățile” s-a făcut în trecut un calcul din care a reieșit că este necesar un procent de 11,7% din PIB.
România avea în decembrie 2021 o cheltuială cu pensiile de aproximativ 8% din PIB. La începutul acestui an, PNL a susținut că majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2022 va duce la cheltuieli de 9,4% din PIB, adică exact pragul agreat cu Comisia Europeană, care nu trebuie depășit.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro